Turbina Gravitationala

Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice

                  Inventia se refera la un grup de turbine gravitationale care utilizeaza forta de gravitatie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce mai multa energie conventionala, decat consuma.

                Turbina gravitationala este o noutate absoluta in domeniu si pentru a o intelege in locul referintelor bibliografice se pot consulta urmatoarele CBI-uri inregistrate, respinse si reinregistrate la OSIM: nr. 00670/11.06.1999; nr. 00167/19.02.2002; nr. 00013 din 11.01.2007.

                 In procedeul de utilizare a fortei de gravitatie este inclus un grup de inventii legate intre ele de un singur concept inventiv general, caci toate au aceeasi structura de rezistenta: parghia de ordin 0, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu, cele 3 lucrari stiintifice (21 de pagini) sunt anexate la inventie. Materialul mentionat nu se breveteaza, dar impreuna cu inventiile respinse de OSIM mentionate mai sus si cu cele mentionate mai jos, trebuie analizate deoarece numai asa se poate intelege inventia. Inventia este atipica deci si descrierea va fi la fel. In prima faza se realizeaza energia mecanica folosind un grup de parghii actionate de niste greutati manipulate numai cu energie conventionala. Procedeul se realizeaza cu: ansamble gravitationale, turbine, mecanisme, instalatii, agregate etc. Inventiile mentionate sunt detaliate la fig. aferenta inventiei (cu nr. CBI si data inregistrarii la OSIM). Toate sunt realizate din 8 chesoane sau dintr-un tambur si au acelasi principiu de functionare.

Miniturbina si machetele gravitationale sunt realizate numai din 8 parghii. Inventia n-are dezavantaje deoarece produce energie electrica aproape gratuita si se realizeaza in 3 faze.

Problema tehnica, pe care o rezolva inventia, consta in realizarea unui grup de parghii de ordin 0, care in timpul functionarii ansamblului gravitational, centrul de greutate al acestuia sa fie in permanenta numai in cadranele 1 si 4 sau 2 si 3 in sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru prima data in lume artificial: parghii de ordin 0, lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta, conf. inventie si fig. 1.

Notiunile noi in fizica, mentionate mai sus, sunt structura de rezistenta a inventiei, fara ele inventia nu exista.

Cele opt parghii de ordin 0 produce lucru mecanic multiplu. Lucru mecanic multiplu realizeaza excentricitatea permanenta si toate trei impreuna produc mai multa energie conventionsala decat consuma.

Aceste trei notiuni noi in fizica sunt dovedite teoretic in inventie, examinatorii de la OSIM trebuie sa examineze daca se pot realiza conf. inventiei si fig. 1.

Turbina gravitationala, inlatura dezavantajele turbinelor clasice.

Prin aplicarea inventiei se obtin avantajele:

                      a)Materia prima este forta de gravitatie (gratuita) circa 97% si energie electrica de la 0,001% pana la circa 3%. Din aceasta cauza turbinele gravitationale produce mai multa energie conventionala.

                     b)Turbinele gravitationale, permit fabricarea turbinelor si a centralelor cu putere mica sau oricat de mare cu asamblare directa in: vile, firme, orase, pe munte, in pustiu, sub pamant etc.

                c)Turbinele gravitationale, permit o noua procedura de proiectare. Proiectarea incepe de la generatorul electric disponibil, continua cu multiplicatorul si se termina cu proiectarea turbinei.

            Viteza de rotatie a turbinelor gravitationale este de la 1 la 10 rot/min si este transmisa la multiplicatorul de turatie (unde se realizeaza a doua parghie de ordin 2) printr-o roata dintata, asamblata pe arboreale turbinei.

            Multiplicatorul este fabricat dintr-o carcasa dreptunghiulara realizata din doua bucati. Jumatatea superioara a carcasei se asambleaza cu jumatatea inferioara conform unor proceduri clasice, dupa montarea rotii dintate de pe arboreale turbinei gravitationale intre primele doua roti dintate ale celor doua multiplicatoare identice.

              Ambele roti dintate, ale celor doua multiplicatoare identice, vor multiplica rotatiile/minut la cat este nevoie pentru cele doua generatoare, sau pentru alte doua multiplicatoare (detalii in a doua faza) care vor multiplica rotatiile/minut in continuare la cat este nevoie pentru doua generatoare. Multiplicatoarele de turatie se proiecteaza conform celor clasice care vor fi adaptate la inventive. In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale cu cel putin un multiplicator de turatie. Pentru ~3000rot/min se folosesc mai multe multiplicatoare (1+2+2 etc.) Primul multiplicator are doi arbori de iesire pentru a cupla doua generatoare sau a altor doua multiplicatoare etc. Pierderea pentru 5 multiplicatoare este de ~75% din cuplul de forta de la arbore.

Cuplul de forta de la arbore conform calculului (din descriere) este de circa 4000000N sau 400tone.

          Calculam pierderea de circa 75%; 400 x 0.25 = 100tone sau 1000000N. Calculam castigul energetic: la o turbina cu 500rot/min; Pem = 0,104 x 500 x 1000000 = 52000000kw; Pem = 52000000kw; La bornele generatoarelor va fi circa: P = Pem x 0,85; P = (52000000 x 0,85); P = 44200000kw; P = 4420MW, la aceeasi turbina dubland numarul de rot/min productia de energie electrica se dubleaza fara cheltuieli suplimentare.

                In a treia faza doua generatoare clasice, conform inventie, produc energie electrica. Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie, conform fig.1, demostreaza felul in care trebuie sa fie manipulate cele 16 greutati in interiorul celor 8 chesoane pentru a realiza 8 parghii de ordin 0, sau conf. fig. 2/A modul in care trebuie sa fie manipulate cele 8 minilocomotive (puncte materiale) pe exteriorul unui tambur pentru a realiza 8 parghii de ordin 0, care rotesc ansamblul. Parghia de ordin 0 sau jumatatea de parghie, conf. fig. 1, este un cheson la care o greutate este pe circumferinta simbolizand bratul lung al parghiei egal cu raza ansamblului, a doua este in centrul ansamblului gravitational cu o toleranta de circa minus 30mm simbolizand bratul scurt al parghiei. Toleranta de circa minus 30mm (0,03m) a fost demonstrata cu un proiect preliminar anexat la CBI nr. 00670 din 11.06.1999. Proiectul a avut circa 50 de pagini, si-a dovedit faptul ca inventia se poate realiza. Conform inventie, grupul celor 8 parghii de ordin 0 are doua variante, doua legi si 8 definitii. Pentru detalii, examinatorul poate analiza materialele cu parghia de ordin 0, lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta la alte documente (21 pagini) anexate la inventie sau se poate accesa pe site http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com / Grupul de parghii de ordin 0, produce lucru mecanic multiplu.

           Lucru mecanic multiplu produce “excentricitatea permanenta” si toate trei, impreuna rotesc din interior sau din exterior turbinele, dispozitivele, ansamblele, mecanismele de orice fel fabricate dintr-un grup de chesoane sudate intre ele sau din tamburi.

Excentricitatea permanenta produce mai multa energie conventionsala decat consuma.

Complexitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) se poate analiza numai cu formula parghiei, cu formula parghiei de ordin 0 si cu cele trei formule ale lucrului mecanic multiplu. Alte legi ale fizicii sunt impotriva legii parghiei. Formulele cu care se pot calcula si analiza sunt:

(F1 x b1) = (F2 x b2), F = x (G x L), F = ~ (G x L): x, Lmm minim = {CMG – (UMG: 2)} x h,

Lmm = x(6mgh), Lmm maxim = x(Cmgh – Umgh *) + y (Smgh **)

Pentru detalii examinatorul poate analiza materialul cu excentricitatea permanenta anexata la inventie, la alte documente, sau sa-l acceseze pe site http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com

Excentricitatea permanenta se realizeaza prin manipularea unor 16 puncte materiale (egale) in interiorul a 8 chesoane, cu energie conventionala, conf. fig.1.

           Cele doua greutati din interiorul fiecarui cheson sunt asamblate intre ele cu o tija avand lungimea de circa 0,3 din lungimea chesonului astfel incat atunci cand o greutate este in centru cealalta sa fie pe circumferinta, realizand astfel 8 parghii conf. fig.1, care in oricare din pozitiile unghiulare ale ansamblului gravitational vor avea aceiasi eficenta, conf. calculelor cu formula parghiei clasice. La deblocarea ansamblului gravitational, conform inventiei, intr-o secunda, respectiv intr-un ciclu, greutatea G1’ din chesonul nr. 1, parcurge pe circumferinta 22,5 grade, in acelasi timp cu deplasarea greutatii G1’ se ridica 2 greutati, G8’ spre centru si G8’’ spre circumferinta.

                 Prima pozitie unghiulara a ansamblului gravitational in functiune, localizata in cadranul 1 in sens trigonometric la circa 67,5 grade conf. fig.1. Greutatea G1’ se afla pe circumferinta, iar greutatea G1’’ se afla in continuare in centrul ansamblului gravitational si cele doua greutati, care se ridica cu mijloace de ridicat, sunt G7’ spre centru si G7’’ spre circumferinta, conf. fig.1, o greutate are circa 1000Kg, si se deplaseaza pe circumferinta (~22,5 grade) cu 1,1m/s cel putin, intr-un ciclu. intr-o secunda, intr-un ciclu se deplaseaza simultan (deodata) 8 greutati pe circumferinta (~8000Kg) in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric conf. fig.1, amplasate la un unghi de circa 157 grade cu o inaltime de 7m. Centrul de greutate al tuturor greutatilor, din centru, conform fig.1, sunt exact in centrul ansamblului gravitational.

                 Pentru a se roti, ansamblul gravitational, consuma energie conventionala (pentru manipularea punctelor materiale) si energie neconventionala care roteste turbina datorita fortei de gravitatie. Ambele se transforma in energie mecanica care prin intermediul arborelui de la ansamblul gravitational este consumata de multiplicatorul de turatie (in care se realizeaza o parghie de ordin 2) transmisa la cele doua generatoare, printr-o procedura clasica.

                  Turbina conf. inventie si fig. 1, se roteste cu circa 1,1m/s datorita celor 8 parghii. Folosim pentru analiza si calcule numai formula parghiei: F1 x b1 = F2 x b2; F1 = 1000kg x 9,8m/sec² = 9800N; b1 = 2m; b2 = 0,03m; F1 = (9800J x 2m) : 0,03; 19600 : 0,03 = 653333N; 653333 x 8 parghii = 5226664N; din care scadem 2 parghii pentru pierderi diverse; 5226664 – 1306666 = 3919998N castig continuu indiferent de pozitiile unghiulare ale parghiilor. Pentru a ridica doua greutati G7^‘ si G7^” e necesar o forta de L = mgh (1000 x 9,8 x 3,5) + (1000 x 9,8 x 3,5) = – 68600J; (1J = 1N x 1m)

               La turbinele gravitationale fabricate din 8 chesoane, conf. fig. 1, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, conform calculelor de mai sus, se elimina reciproc doua parghii. Parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’. Cele 8 parghii autonome, conform fig.1 si fig. 2/A, produc mai multa energie decat consuma.

La aceste pozitii unghiulare a ansamblului gravitational, conform fig. 1, cele 16 greutati sunt amplasate in felul urmator:

La ~ 90 grade, chesonul nr.8 simbolizand parghia cu nr.VIII, are greutatea G8’ in centru si G8’’ pe circumferinta.

La ~ 67,5 grade, chesonul nr.1, simbolizand parghia cu nr.I, are greutatea G1’’ in centru si G1’ pe circumferinta.

La ~ 45 grade, chesonul nr.2 simbolizand parghia cu nr.II, are greutatea G2’’ in centru si G2’pe circumferinta.

La ~ 22,5 grade,chesonul nr.3 simbolizand parghia cu nr.III,are greutatea G3’’ in centru si G3’ pe circumferinta.

La ~ zero grade, chesonul nr.4 simbolizand parghia cu nr.IV,are greutatea G4’’ in centru si G4’ pe circumferinta.

La ~ 337,5 grade, chesonul nr.5 simbolizand parghia cu nr.V, are greutatea G5’’ in centru si G5’ pe circumferinta.

La ~ 315 grade, chesonul nr.6 simbolizand parghia cu nr.VI, are greutatea G6’’ in centru si G6’ pe circumferinta.

La ~ 292,5 grade chesonul nr.7 simbolizand parghia cu nr.VII, are greutatea G7’’ in centru si G7’ pe circumferinta.

 A doua pozitie unghiulara este localizata in cadranul 1 la circa 45 grade conform fig.1, G1^‘ se afla tot pe circumferinta si G1^“se va afla in continuare in centrul ansamblului gravitational. Se vor ridica greutatile G6^‘si G6^” , realizandu-se de la 8 parghii circa 4000000N

La ~ 90 grade, chesonul nr.7, simbolizand parghia cu nr. VII,are greutatea G7’ in centru si G7’’ pe circumferinta.

La ~ 67,5 grade, chesonul cu nr.8, simbolizand parghia cu nr.VIII, are greutatea G8’ in centru si G8’’ pe circumferinta.

La ~ 45 grade, chesonul nr.1, simbolizand parghia cu nr.I, are greutatea G1’’ in centru si G1’ pe circumferinta.

La ~ 22,5 grade, chesonul nr.2 simbolizand parghia nr. II, are greutatea G2’’ in centru si G2’ pe circumferinta.

La ~ zero grade, chesonul nr.3, simbolizand parghia cu nr. III, are greutatea G3’’ in centru si G3’ pe circumferinta.

La ~337,5 grade, chesonul nr.4, simbolizand parghia nr.IV, are greutatea G4’’ in centru si G4’ pe circumferinta.

La ~ 315 grade, chesonul cu nr.5, simbolizand parghia cu nr. V, are greutatea G5’’ in centru si G5’ pe circumferinta.

La ~ 292,5 grade, chesonul cu nr.6, simbolizand parghia cu nr. VI, are greutatea G6’’ in centru si G6’ pe circumferinta.

A treia pozitie unghiulara ………………… la toate pozitiile unghiulare se castiga circa 4000000N, calculele complete sunt amanuntit realizate la finalul descrieri, unde este data ca exemplu o turbina gravitationala de circa 50 tone (doar pentru calcule), inventatorul recomanda turbinele de circa 10 tone.

          Astfel se repeta ciclu dupa ciclu, realizandu-se continuu lucru mecanic multiplu care produce excentricitatea permanenta. Excentricitatea permanenta (pentru prima data in lume) produce mai multa energie conventionala (electrica) decat consuma, datorita fortei de gravitatie care este gratuita.

Datorita excentricitati permanente, conf. inventie si fig.1, ansamblul gravitational se roteste, utilizand prin prezenta inventie pentru prima data in lume (industrial) aceasta forta gravitationala care este peste tot pe Pamant si oriunde in Univers, de la infinitul mic la infinitul mare.

Descrierea inventiei cuprinde un grup de inventii care respecta conditia de unitate a inventiei, pentru ca grupul de inventii au in comun structura de rezistenta a inventiei: parghia de ordin *0*, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu.

Se dau, in continuare, exemple de realizare a inventiei in legatura cu figurile: 1 … 6, 1/A, 1/C, 1/D, 2/A, 2/B, 2/C, 2/D, 2/E, care reprezinta:

Fig. 1, reprezentarea excentricitatii permanente, realizata de punctele materiale de pe circumferinta.

Fig. 2, reprezentarea unei solutii constructive ale turbinei gravitationale care are in componenta: 4 chesoane, 8 profile pentru rigidizarea chesoanelor, 2 tamburi cu rol de arbore, 8 greutati egale, 4 tije pentru asamblarea greutatilor avand lungimea de circa 0,3 din lungimea chesonului, 4 motoare, 4 reductoare, 8 limitatoare de cursa, 8 blocuri cu role, 8 tamburi dimensionati astfel incat sa permita o infasurare a cablului, 8 capace de vizitare, eclise, rigidizari etc.

                   Chesoanele 2 sunt dimensionate astfel incat sa nu fie nevoie de rigidizari interioare. Turbina gravitationala poate avea cel putin 3 chesoane si cel mult 12 chesoane, inventatorul recomanda turbina gravitationala cu 8 chesoane, in fig.2, avem o turbina cu 4 chesoane doar pentru a fi inteleasa mai usor.

Chesoanele au lungime si forma geometrica diversa. Turbina se realizeaza prin sudarea celor patru chesoane 2, intre ele, iar la extremitatile lor se sudeaza doi tamburi 15, cu rol de arbore conf. sectiuni A-A.

           Mecanismele de ridicat 16, realizeaza excentricitatea centrului de greutate al ansamblului turbinei gravitationale, in tot timpul numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, deplasand greutatile 3, in interiorul chesoanelor 2, cu consum de energie electrica, intre o pozitie centrala, respectiv centrul de greutate al greutati 3, care este in centrul ansamblului turbina grevitationala si o pozitie periferica extrema.

                    Datorita fortei de gravitatie, turbina se roteste producand energie mecanica necesara multiplicatorului de turatie si generatoarelor pentru a produce energie electrica.

               Mentinerea turatiei optime se realizeaza franand turbina prin deplasarea greutatilor, comandate de sistemul de comanda si control automat 26, conform unei proceduri clasice.

Alimentarea cu curent electric se realizeaza printr-o procedura clasica de la o sursa de energie 10. Pentru sustinerea turbinei gravitationale se vor folosi lagare autoreglabile 14, sau semilagare cu rulmenti.

         In cazul in care se doreste o turatie mai mare, se asambleaza intre turbina si generator un multiplicator de turatie care este ce-a de-a doua faza, conform procedurilor clasice.

Subansamblul B din fig.2, reprezinta rola 8 si suportul rolei 27 ce se asambleaza in locasurile special prelucrate-n greutatea 3. Sectiunea C-C reprezinta capacul de vizitare 18 care se asambleaza cu suruburile 19, dupa montarea celor doua greutati si a cablului 6 in interiorul chesonului 2.

         Sectiunea D-D reprezinta partial mecanismul de ridicat 16, care are in componenta: un reductor 24, doua roti dintate 4 si 9, care sunt egale in diametrul exterior si fiecare roata dintata are o degajare avand rol de tambur pentru infasurarea cablului 6.

          Motorul 25 actioneaza reductorul 24 care pune in miscare roata dintata 9, care rotindu-se actioneaza in sens invers roata dintata 4, astfel cablul 6 daca e infasurat pe tamburul rotii dintate 9, pe tamburul de la roata dintata 4 se desfasoara avand rol de frana pentru greutatea 3, comenzile pentru manipularea greutatilor se fac printr-o procedura clasica prin sistemul de comanda si control 26.

         Lungimea tijei dintre greutati depinde de lungimea celor doua greutati, se regleaza la montaj astfel ca greutatea din centru sa fie cu centrul ei de greutate in centrul turbinei si ce-a de a doua greutate, sa fie pe aceeasi raza intr-o pozitie periferica pe circumferinta cu un joc de cel mult -20mm.

Lungimea cablului 6, se regleaza la montaj (la probe pentru omologare) cu un joc corepunzator, realizandu-se o toleranta fata de“0“ (a centrului de greutate a greutatii din centru) de circa – 30mm.

Toleranta a fost demostrata, la file diverse, printr-un proiect preliminar.

            Daca se actioneaza greutatile cu energie hidraulica sau pneumatica, conform fig. 3 si 4, se poate realiza depasirea de“0“in permanenta, cu ambele greutatii pe aceeasi raza la extremitatile ei, influientand pozitiv excentricitatea turbinei gravitationale. Figura centrala reprezinta amplasarea turbinei pe cele doua lagare 14, care sunt asamblate pe fundatia centralei electrice conform unor proceduri clasice.

              In fundatia 17 este prevazut locasul in care se asambleaza turbina care este data in sectiunea A-A din fig. 2, fiind alimentata cu energie electrica de la sursa 10 prin interiorul arborelui pentru a deplasa 16 greutati cu mijloace de ridicat in interiorul a 8 chesoane, conf. fig. 1.

              Datorita excentricitati permanente, turbina se roteste si prin cel de al doilea arbore, energia mecanica produsa actioneaza un multiplicator de turatie 1, care antreneaza niste generatoare 11, producand energie electrica. Pentru a intelege mai bine fig.2, e necesar mentionarea reperelor mai putin importante: blocul cu role 5, ajuta la ridicarea greutatilor manipulate de mecanismul 16; sina 7, pentru cazul ca se folosesc roti de rulare. Capacele 12 si lagarele 13, sunt de la mecanismul 16. Rigidizari 20. Tija 21, face legatura dintre cele doua greutati asamblate; scara de acces 22.

           Echilibrarea turbinei se realizeaza din proiectare, avand in vedere si folosirea contragreutatilor 23. Chesoanele si greutatile se proiecteaza in raport cu puterea solicitata in MW.

Punctele materiale (greutatile), raza utila si numarul de rotatii pe minut determina in principal puterea instalata in MW. Greutatea si turatia optima a turbinelor gravitationale se stabileste de beneficiar.

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 0558/21.04.1993 sau CBI nr. 1382/1994.

La faza a treia. Generatoarele 11 utilizeaza multiplicatorul de turatie 1, producand energie electrica.

Fig.3 reprezinta instalatii gravitationale, caracterizate prin aceea ca sunt constituite din constructia metalica 1, care se mentine in miscare de rotatie, datorita excentricitatii permanente numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, prin deplasarea continua a greutatilor 2, in interiorul chesoanelor detasabile 3, dintr-o pozitie centrala, intr-o pozitie periferica pe circumferinta, pana in apropierea capacelor de vizitare 4, prin culisarea greutatilor pe ghidajele 5, fiind actionate cu mecanisme clasice: hidraulice 6, pneumatice 7, sau electrice 8. in detaliu 3/A avem sursa de energie conventionala 9, 10, 11, ce alimenteaza constructia metalica 1, prin interiorul arborelui 15, printr-o procedura clasica si prin cel de al doilea arbore transmite miscarea de rotatie la multiplicatorul de turatie 14, care prin cel putin doi arbori de iesire actioneaza generatoarele 12, in detaliu 3/B avem o varianta de realizare a celor doi arbori de la constructia metalica. Constituiti din tamburi 17, flanse 16, arbore realizat din tambur confectionat din tabla groasa sau din profil plin 15 etc. in detaliu 3/C avem varianta particulara in care manipularea greutatilor se realizeaza cu energie pneumatica pe ghidaje 5, pe roti de rulare sau pe perna de aer.

Instalatiile gravitationale se realizeaza in trei faze, ca turbinele gravitationale.

Mecanismele 6, 7, 8 nu sunt detaliate in fig.3, dar sunt mecanisme clasice usor de adaptat la instalatiile gravitationale. Greutatile la detaliu 3/C sunt plasate pe aceeasi raza la extremitatile ei, influientand pozitiv excentricitatea turbiei, numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric. Lucru mecanic la trei chesoane se calculeaza conf. inventie cu: Lmm={Cmg – (Umg : 2)}x h Numai daca chesoanele turbinei gravitationale au o lungime mai mare de circa 14m folosim chesoane mama monobloc conform constructiei metalice 1, din fig.3, constituite din: patru chesoane, doi tamburi cu rol de arbore etc.

Chesoanele mama si chesoanele detasabile 3, pot avea lungime, numar si forma geometrica diversa.

Asamblarea chesoanelor mama monobloc, cu chesoanele detasabile 3, se realizeaza prin eclisare.

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01155/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

Fig. 4 reprezinta, partial, un cheson al unui motor gravitational destinat pentru producerea energiei mecanice, folosita la producerea energiei electrice.

Si motoarele gravitationale se realizeaza in trei faze, ca turbinele gravitationale.

            Motorul gravitational are in componenta: 8 chesoane 2, 16 greutatii 8, 16 pistoane 4, doi tamburi cu rol de arbore, un multiplicator de turatie si cel putin 2 generatoare etc. Chesoanele 2 au doua compartimente alaturate in care sunt deplasate greutatile 8, cu cilindri pneumatici care permit obtinerea unor forte mari prin miscari simple rectilinii, echipati cu senzori magnetici de cursa, chesoanele vor fi dimensionate astfel incat sa nu fie nevoie de rigidizari interioare.

            Talpile chesoanelor trebuie prelucrate, pentru a fi plane in interiorul chesonului, pentru a nu intrerupe filmul de aer, respectiv, efectul pernei de aer. Chesoanele se asambleaza intre ele prin sudura, conform unei proceduri clasice. Producerea aerului comprimat se realizeaza intr-o instalatie de actionare pneumatica.

Daca se doreste o turatie mai mare, se asambleaza intre turbina si generator un multiplicator de turatie.

           Sistemul de comanda si control automat electronic sau fluid se va materializa sub forma unui bloc unitar care va contine un numar corespunzator de intrari, pentru semnale informationale, si de iesiri pentru comenzi. Conexiunile functionale dintre elementele reprezentate sunt clasice si pot fi realizate prin proceduri simple. Dupa asamblarea completa a motorului gravitational in centrala gravitationala, se realizeaza echilibrarea finala in timpul probelor preliminare.

Echilibrarea se face prin proiecterea simetrica a tuturor reperelor si prin amplasarea in unele ansamble si subansamble a unor contra greutati, avand in vedere turatia foarte mica a motorului gravitational.

Inventatorul recomanda utilizarea a opt chesoane, conform fig. 1.

           Conform legii conservarii energiei, se produce energie mecanica prin consumarea energiei conventionale ~ 3% si energiei neconventionale peste 97%, conform calculelor estimative din prezenta descriere. Energia mecanica furnizata de motorul gravitational este utilizata la producerea energiei electrice conform unor proceduri clasice.

                Motorul gravitational e constituit in principal din: chesoanele 2, pe care se asambleaza cilindrii 3, cu pistoanele 4, echipate cu segmenti de etansare 5, garniturile manseta 6, etanseaza tija 7, care deplaseaza greutatea 8, prevazuta pe partile laterale cu role de sprijin 9, pe suprafata inferioara si superioara a greutatii are asamblate placi de otel sau fonta 10, ele continand nenumarate duze de diametru foarte mic, ce intretin un fuleu 11, de aer de cateva zecimi de milimetru, distributia aerului comprimat facandu-se pe partea laterala a chesonului prin canalul 12, realizand perna de aer necesara in timpul deplasari greutatilor.

               Greutatile se manipuleaza in interiorul chesoanelor, doar partial, conform fig. 1, exemplu: pornirea turbinei se face prin deblocarea ei, moment in care incepe primul ciclu: cand ajunge chesonul nr. 8 in punctul (C) greutatea g8“se deplaseaza spre circumferinta si greutatea g7`din chesonul nr.7 se deplaseaza spre centru; cand ajunge chesonul nr. 8 in punctul (D) greutatea g8“ajunge pe circumferinta si greutatea g7`din chesonul nr.7 ajunge in centru; cand ajunge chesonul nr.7 in punctul (C) greutatea g7“se deplaseaza spre circumferinta si greutatea g6`din chesonul nr. 6 se deplaseaza spre centru; cand ajunge chesonul nr.7 in punctul (D) greutatea g7“ajunge pe circumferinta si greutatea g6` din chesonul nr.6 ajunge in centru; cand ajunge chesonul nr.6 in punctul (C) etc.

           Atentie, inainte de deblocarea turbinei gravitationale se verifica amplasarea greutatilor in interiorul chesoanelor care trebuie sa fie, obligatoriu, opt greutati in centru si opt greutati pe circumferinta. Greutatile se pot deplasa in interiorul chesonului pe roti de rulare, pe role sau pe ghidaje, doar pentru a avea o frecare mai mica in partea inferioara si superioara a greutatii, se recomanda folosirea pernei de aer.

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01154/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

Fig. 5 reprezinta partial chesonul 3 al unui agregat gravitational TG-IIS-94-0, care are in componenta urmatoarele: 8 chesoane 3, 16 motoare 13, 16 reductoare 12, 16 coroane dintate 11, care rotindu-se actioneaza in sens invers coroanele dintate 10, fiind identice, egale ca numar si diametru exterior, 32 tamburi 9, care vor fi prelucrati impreuna cu coroanele dintate 10 si 11, 16 cabluri 5, 16 blocuri cu role 4, 16 greutatii 2, 256 role 8, doi tamburi cu rol de arbore, limitatoare de cursa, eclise, rigidizari etc.

            Comanda pentru pornirea si oprirea motoarelor si cursa completa sau partiala a greutatilor 2, in interiorul chesoanelor 3, este data de sistemul de comanda si control automat, manipularea greutatilor se face partial, conform fig. 1, insa la fel ca la fig. 4. Tamburii pot fi amplasati pe verticala sau orizontala cu conditia sa fie cel mult o infasurare a cablului 5, schimbarea sensului de rotatie, alternativa, a tamburilor 9, se realizeaza printr-o procedura clasica. Agregatul gravitational functioneaza in felul urmator:

              Motorul 13 pune in miscare alternativa, in ambele sensuri, arborele de iesire din reductorul 12, care are doua compartimente, din care transmite miscarea de rotatie coroanelor dintate 11 si 10, ce prin intermediul cablului 5 si a rolelor 4 mentine in miscare sau franeaza greutatile 2, realizand excentricitatea numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, necesara rotirii agregatului gravitational pentru a actiona multiplicatorul de turatie si generatoarele care vor produce energie.

Agregatele se realizeaza in trei faze.

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01156/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

Fig. 6, reprezinta centrala electrica gravitationala cu zece hale industriale 4, ele sunt realizate fiecare dintr-o singura travee cu forma dreptunghiulara echipata cu cel mult doua poduri rulante si cel putin 16 turbine gravitationale 1, care sunt echipate in principal cu sursa de energie conventionala 2, necesara pentru deplasarea greutatilor in interiorul chesoanelor; multiplicatoare de turatie; generatoare si anexele aferente lor.

Centrala electrica gravitationala utilizeaza ca materie prima forta de gravitatie ~ 96% plus ~3% energie conventionala pentru manipularea greutatilor in interiorul chesoanelor (pentru toate turbinele) plus ~1% energie conventionala pentru serviciile interne ale centralei (utilaje, depozite, birouri, centrul de comanda si control etc.)

           Lantul de transformare este: ~96% energie neconventionala plus ~ 4% energie conventionala, impreuna, se transforma la arborii turbinelor gravitationale in energie mecanica ce produce energie electrica. Halele industriale 4, sunt amplasate radial fata de centrul de comanda si control 7, care este amplasat in aceeasi cladire cu birourile administrative, instalati sanitare, diverse ateliere, depozite etc.

          Centrala este amplasata pe o fundatie continua circulara cu radier 8, in care se monteaza transformatoarele 9. Fundatia este proiectata in raport cu puterea instalata in MW avand prevazute locasurile pentru asamblarea turbinelor gravitationale si a anexelor aferente lor precum si a canalelor de cabluri etc.

          Fundatia este realizata in raport cu solul care asigura stabilitatea solicitarilor statice si dinamice. Pentru zone in care nu se pot construi, clasic, centrale electrice gravitationale, ele se vor transporta gata fabricate doar sa fie asamblate.

Halele industriale se vor confectiona din structuri metalice sudate, cu mai multe joante in vederea transportarii ei la beneficiar cu mijloace auto; pe CFR sau aerian si cu elicoptere.

          Peretii exteriori sunt realizati din tabla canelata cu vata de sticla de cel putin 35mm, rezultand panouri care se pot asambla la beneficiar prin suruburi si sudura. Ferestrele, usile si acoperisul halei se vor fabrica din panouri si ferme metalice pentru a fi usor de transportat si asamblat la beneficiar.

Fabricarea unei centrale electrice gravitationale cu putere mica pentru: vile, cabane, hoteluri etc. are in componenta un sasiu pe care se asambleaza cel mult doua ansambluri gravitationale.

Pentru amplasarea unei microcentrale cu un sasiu si doua turbine gravitationale actionate cu energie hidraulica sau pneumatica este nevoie de un spatiu de cel mult 6 metri patrati.

Pentru exploatarea acceleratiei la ansamblurile gravitationale datorata excentricitatii permanente se vor cupla generatoarele de la multiplicator intr-un mod in care sa diminueze acceleratia, fara a o anula complet, avand in vedere cuplarea generatoarelor astfel sa permita in permanenta cresterea cuplului de forta la arbore, fara marirea vitezei de rotatie.

            Daca capacitatea de franare a generatoarelor e depasita, franarea turbinelor gravitationale pentru mentinerea turatiei optime se realizeaza prin sistemul de comanda si control, folosind, pentru manipularea punctelor materiale (greutatilor), ambele variante de franare

Pentru detalii examinatorul poate analiza materialul cu franarea turbinei anexat la inventie, la *Alte documente* sau sa-l acceseze pe site http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com

Centrul de comanda si control 7 supavegheaza sistemele de comanda si control ale turbinelor gravitationale in timpul functionarii lor precum si colectarea energiei electrice de la bornele generatoarelor pana ajunge in reteaua de consum, conform unor proceduri clasice.

Turbinele gravitationale au arborii orizontali si sunt solicitati, in special, la torsiune si incovoiere, au diametre variabile fiind dimensionati in raport de greutatea turbinei si de puterea instalata in MW.

Pentru eliminarea erorilor de coaxialitate se vor executa lagare autoreglabile, care se obtin prin instalarea sub corpul lagarului a unor suporturi sferice, conform lagarelor folosite la turbinele cu arbori orizontali tip“BULB“

           Multiplicatoarele de turatie si generatoarele folosite in centralele electrice gravitationale sunt clasice. Pentru a demonstra castigul de energie electrica pentru o centrala electrica gravitationala, conform inventie, am calculat estimativ (si am scazut) pierderea pentru multiplicatorul de turatie fara a mari numarul de rot/mun. Calculele au fost realizate numai cu greutatea excentrica, conf. inventie si fig. 1.

           Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica), conform inventiei, nu poate fi analizata cu alte legi ale fizicii pentru faptul ca nu avem forte interne echilibrate in chesoane sau in grupul celor 8 parghii care realizeaza greutatea excentrica.

Date estimative doar pentru calcule:

g = 9,8m/sec² ;
viteza unei greutati la urcare = circa 3,5m/sec ;
viteza greutatilor la coborare = circa 1,1m/sec ;
inaltimea greutatilor este de 7m (h = 7m) Turbina este de circa 50 tone si are 4 rot/min ;
Dt = 8m ; Raza = 4m ;
Raza utila = 2m (rezultata din calculele la *Lmm*, este media celor 8 parghii cu raza de 4m)
Viteza de rotatie a turbinei este de circa 1,1m/sec.
1 greutate = 1000kg (16 greutati egale = 16000kg). Formula parghiei de ordin *0* ( F = x (G x L); sauF = ~ (G x L) : x;
F = cuplu de forta la arborele turbinei gravitationale;
G = greutatea excentrica (de pe circumferinta) care realizeaza cuplu de forta la arborele turbinei gravitationale;
L = bratul lung al parghiei (raza utila);
x = variabil in raport cu: greutatea, raza, numarul rotatiilor pe minut, diametrul arborelui, tipul turbine realizate din chesoane sau tambur etc. sau x = bratul scurt ipotetic (B2 = 0,03; B2 = 0,01; B2 = 0,001).

Calculele sunt realizate numai cu formula parghiei F1 x b1 = F2 x b2 ; MF1 = MF2

f1 = forta activa
f2 = forta rezistenta
b1 = bratul activ (bratul fortei active)
b2 = bratul fortei rezistente
f1 = 1000kg x acceleratia gravitationala de 9,8m/sec² = 9800N
b1 = 2m (rezultata din calculele realizate la Lmm, este media celor 8 parghii cu raza de 4m)
b2 = 0,03m (lungimea bratului scurt de circa 0,03m (sau 0,001m), care a fost demonstrat cu un proiect preliminar anexat la CBI nr. 00670 din 11.06.1999) F1 = (9800J x 2m) : 0,03; (19600 : 0.03) ; F1 = 653333N

             Avand 8 parghii; 653333 x 8 = 5226664N din care scadem doua parghii pentru diferite pierderi supraevaluate ; 653333 x 2 = 1306666N ; 5226664N – 1306666N = 3919998N
cuplu de forta la arborele turbinei(subevaluat) = 3919998N. La turbinele gravitationale fabricate din 8 chesoane, conform fig. 1, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, conform calculelor de mai sus, se elimina doua parghii, pentru diverse pierderi.

          Se anuleaza parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’. Cele 8 parghii autonome produc mai multa energie decat consuma. Daca bratul scurt (rezistent) nu exista, conform inventie, avem un castig exponential de energie deoarece pentru manipularea unui punct material, conf. fig. 1 si 2/A, la prima varianta se consuma doar circa 70.000J

           Folosind varianta de la formula parghiei de ordin 0: F = ~ (G x L) : x
F = {(6000kg x 9,8m/sec²) x 2m : 0.03} = 3919998Nm,
deoarece punctele materiale coboara odata cu rotirea turbinei cu viteza de peste 1m/s.
F = {(58800J x 2m) : 0.01} ; F = {117600 : 0.01} = 11760000Nm
F = (11760000N : 70000N) =circa 170 (castig exponential) Un castig cu mult mai mare de 170 de ori pare incredibil (castigul este subevaluat), dar numai dupa fabricarea prototipuplui vom sti adevarul.

          Calcul pentru manipularea celor trei perechi de puncte materiale din trei parghii autonome, conform inventie. 70000 x 3 = 210000N ; 11760000 : 210000 = circa 56; rezulta faptul ca la turbinele gravitationale la care se manipuleaza trei perechi de puncte materiale castigul de energie este de circa 56 de ori mai mare decat consumul si castigul este subevaluat. Cuplu de forta la arborele turbinei (subevaluat) = 11760000Nm; Turbina de 50 tone cu 4 rot/min ; Dt = 8m ; raza = 4m ; raza utila = 2m

          Momentul redus la arbore la turbina gravitationala de 50 tone este de circa 11760000Nm. Estimativ calculam pierderea pentru multiplicatorul de turatie (11760000 x 0,85) = 9996000Nm. Desi am calculat pierderea pentru multiplicator nu marim numarul de rot/min. calculand doar castigul minim. (Turbina are 4 rot/min)Pem = (0,104 x 4 x 9996000) = 415833kw; Pem = 415833kw

           La bornele generatoarelor va fi circa: P = Pem x 0,85; P = (415833 x 0,85); P = 353458kw; Din care scadem circa 3% pentru manipularea greutatilor in interiorul chesoanelor si avem: 353458 – 10603 = 342855kw (consumul este supraevaluat) rezulta un castig de~P = ~ 342MW 342855 : 70 = castigul este de ~ 4898 de ori mai mare;342855 : 210 = castigul este de ~ 1630 de ori mai mare. Un castig de circa 4800 de ori mai mare pare incredibil (desi, am calculat pierderea pentru multiplicator nu s-au marit rot/min), dar numai dupa fabricarea prototipuplui vom sti adevarul.

         Pentru a demonstra castigul de energie electrica din prezenta descriere, calculam estimativ, fara a utiliza multiplicatorul de turatie, pentru o centrala electrica conf. inventie, utilizand doar greutatea excentrica a turbinei cu patru rotatii pe minut.

Conform fig. 6, avem 10 hale industriale. Daca in fiecare hala avem 20 turbine, la 10 hale, conform inventintiei, vom avea 200 turbine gravitationale, rezulta: conform calculelor de mai sus, o turbine are ~ 342 MW; la 200 turbine rezulta: 200 x 342 = 7328MW

– Circa 3% pentru manipularea greutatilor din chesoanele celor 200 turbine gravitationale

• Circa 1% pentru serviciile interrne ale centralei (utilaje, depozite, birouri etc.)

Consumuri supraevaluate: (7328000 – 293120) = 7034880kw, .~7034MW Un castig de circa 7000MW fara a folosi coeficientii ,,x si y’’ care sunt pentru formula lucrului mecanic multiplu si coeficientul ,,x” care este pentru formula parghiei de ordin *0*

              Suprafata necesara, conform inventiei, pentru o centrala electrica gravitationala (cu turbine gravitationale de ~ 50 tone) e de circa 300m². Pe aceeasi suprafata dubland numarul de rotatii pe minut productia de energie electrica se dubleaza (7000 + 7000 = ~14000MW).Fara cheltuieli suplimentare de productie.

La probe numarul de rotatii la turbina gravitationala, la inceput, trebuie sa fie 1 rot/min si se continua pana la cel mult 10 rot/min. Se recomanda pentru o turatie mai mare utilizarea multiplicatorului de turatie, care foloseste generatoare clasice.

La 1 rotatie pe minut, greutatile se pot manipula si manual de la sol aidoma macaralelor din firmele mici sau electropalanelor. Dispozitivul de comanda de la sol se poate adapta numai pentru probe.

             Cu cat este mai performant sistemul de comanda si control al punctelor materiale cu atat pot fi mai multe rotatii/minut la turbinele gravitationale. Marind raza sau greutatile putem realiza orice putere (lucru mecanic) dorim la arborele turbinei gravitationale. In permanenta punctele materiale coboara odata cu turbina 7 cicluri si se ridica doar la ciclul nr. 8 din pozitia (A) pana in pozitia (C’- D’), conf. figura 1, si intodeauna la ridicare consuma numai circa 70.000J. In permanenta toate punctele materiale care coboara deodata cu turbina 7 cicluri si punctele materiale (greutatile) care se ridica doar din pozitia (A) pana in pozitia (C’- D’) realizeaza in permanenta 8 parghii.

Deci, inclusiv si-n parghia la care se ridica cele doua puncte materiale care consuma numai 70.000J.

Centrala electrica gravitationala utilizeaza conform inventie turbine gravitationale conform fig.2; Instalatii gravitationale conform fig. 3; motoare gravitationale conform fig. 4; agregate gravitationale conform fig. 5; macheta gravitationala variant III/b conf. fig. 1/A, 2/A si 2/B; turbina gravitationala mixta fig. 1, 2/A, 1/C, 2/C si 2/E; miniturbina gravitationala conf. fig. 1/D si 2/D.

           Pentru investitori sunt doua variante de machete gravitationale realizate din antrenor cu click si cap mobil cu miscare in ambele sensuri (numai pentru a dovedi faptul ca macheta produce mai multa energie decat consuma), se realizeaza cu pretul cel mai scazut si are castigul cel mai mic.

Pentru ca prin arbore (ax) se ridica parghia complet. Inventatorul recomanda miniturbina gravitationala, pentru puteri mici in kw.

Toate au in comun un singur concept inventiv general avand aceeasi structura de rezistenta: parghia de ordin *0*, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu. Toate inventiile realizate din chesoane sau tambur, din descriere, se realizeaza in 3 faze si au in comun, partial, revendicarea principala nr. 1.

Revendicarea nr. 1. Procedeu de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca prima faza e realizata dintr-un ansamblu gravitational cu arbori orizontali, amplasat pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala pentru a deplasa saisprezece greutati cu mijloace de ridicat in interiorul a opt chesoane; greutatile fiind comandate de un sistem de comanda si control automat intr-un mod in care, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, opt greutati sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, celelalte opt greutati sunt in centrul ansamblului gravitational, doar pentru cateva clipe, pentru ca in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele saisprezece greutati numai doua se ridica, una spre centru si a doua spre circumferinta, conform fig. 1, astfel ca datorita excentricitatii permanente ansamblul gravitational se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie care antreneaza, in ultima faza niste generatoare producand energie electrica.

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01465/18.11.1993. Documentatia este in arhiva OSIM.

Macheta gravitationala varianta III/b:

Reprezentarea unei alte solutii pentru fabricarea unei machete gravitationale actionata de parghii de ordin *0*, realizata dintr-un tambur.

Functionarea inventiilor realizate dintr-un tambur este asemanatoare cu grupul de inventii realizate cu chesoane, doar manipularea punctelor materiale se face diferit.

La chesoane se manipuleaza prin interiorul chesoanelor.

La inventiile realizate dintr-un tambur, manipularea punctelor materiale se face pe circumferinta tamburului numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric.

              Macheta gravitationala varianta III/b este realizata dintr-un tambur cu arbori orizontali, amplasat pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, 8 minilocomotive sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridica pe circumferinta in sens invers fata de rotirea tamburului.

Tamburuii au: diametre, lungime si forma geometrica variabila in raport cu puterea instalata in MW; pentru a produce energie electrica tamburul este actionat de parghii de ordin 0.

            Tamburul foloseste 8 parghii realizate de 8 minilocomotive numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si este echipat cu: lagare autoreglabile, multiplicator de turatie, generatoare, sursa de energie conventionala si anexele aferente lor.

            Astfel ca datorita excentricitatii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteste si prin cel de al doilea arbore, energia mecanica produsa prin lucru mecanic multiplu, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie, care antreneaza, in ultima faza, niste generatoare, producand energie electrica.

Pentru a intelege mai usor macheta gravitationala realizata dintr-un tambur, redactez fragmente din inventia cu titlul agregat gravitational actionat de parghii de ordin ”0”, CBI nr. A/00556/2010 din 24.06.2010 si completez cu elemente noi numai unde este diferita macheta gravitationala varianta III/b.

Fig. 1/A, reprezinta cele 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.

Fig. 2/A, reprezinta excentricitatea celor 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.

Fig. 2/B, reprezinta ansamblul machetei gravitationale varianta III/b.

Fig. 1/A, fig. 2/A si 2/B reprezeninta o solutie constructiva a agregatului gravitational actionat de parghii de ordin ”0”, care are in componenta: de la poz. nr. 1 pana la pozitia nr. 8 minilocomotive electrice comandate pentru pornire si oprire conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la inventie.

                        Alimentarea cu curent electric a celor 8 minilocomotive egale in greutate (cu sau fara vagoane de plumb) se realizeaza conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la inventie; pozitia nr. 9 este arborele agregatului gravitational; pozitia nr. 10 sunt rigidizari intre cele 10 inelele din interiorul tamburului; pozitia nr. 11 sunt rigidizari intre tamburul interior si cei 8 tamburi exteriori; pozitia nr. 12 sunt sinele speciale asamblate pe cei 8 tamburi exteriori pentru minilocomotive; pozitia nr. 13 sunt sinele speciale asamblate pe tamburul interior pentru minilocomotive; pozitia nr. 14 reprezinta cele 10 inele din interiorul tamburului necesare pentru structura de rezistenta a ansamblului si pentru sustinerea minilocomotivelor; pozitia nr. 15 este locatia mijlocului de transmitere clasica a curentului electric necesar pentru manipularea minilocomotivelor; pozitia nr. 16 reprezinta lagare autoreglabile, care se obtin prin instalarea sub corpul lagarului a unor suporturi sferice, conform lagarelor folosite la turbinele cu arbori orizontali tip“BULB“; pozitia nr. 17 este tamburul interior care sustine cele 8 minilocomotive; pozitia nr. 18 sunt cei 8 tamburi exteriori care impreuna cu tamburul interior sustin cele 8 minilocomotive pe sine speciale; pozitia nr. 19 este multiplicatorul de turatie, care va fi actionat la primele doua roti dintate in interiorul lui direct de arborele agregatului gravitational pentru a-l proteja; pozitia nr. 20 generatoare; pozitia nr. 21 roti de rulare speciale; pozitia nr. 22 sursa de energie exterioara conventionala.

                 Agregatul gravitational actionat de parghii de ordin 0, se realizeaza in principal prin sudarea inelelor (14), pe arborele (9); (sudarea inelelor se face din mijlocul arborelui unul cate unul astfel incat sa poata fi sudate toate pe rand atat pe arbore si intre ele cu rigidizari cat si pe tamburul interior pozitia (17), continua cu sudarea sinelor speciale pe tamburul interior (17), si pe tamburii exteriori (18), si cu rigidizarile (11), avandu-se in vedere posibilitatea dislocarii sinelor speciale (pozitiile nr. 12 si 13 in lateral) deodata impreuna cu minilocomativele pentru inlocuire, reparatii (curente, capitale etc).

Minilocomotivele au lungime, latime, inaltime si forma geometrica diversa, in raport cu minilocomotivele alese pentru agregatul gravitational se face proiectarea ansamblului gravitational necesar pentru sustinerea lor.

Astfel ca datorita excentricitatii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteste si prin cel de al doilea arbore, energia mecanica produsa prin lucru mecanic multiplu, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie, care antreneaza, in ultima faza, niste generatoare, producand energie electrica.

            Sinele de sustinere in partea inferioara si superioara a celor opt minilocomotive sunt de tip CFR. Sina din mijlocul sinelor din partea inferioara a minilocomotivelor este o roata dintata asamblata pe circumferinta tamburului.

La minilocomotiva, in partea inferioara are asamblata o roata dintata speciala care determina prin actionare electrica ridicarea pe circumferinta a minilocomotivei conform procedurilor existente la CFR.

           Aceasta procedura se poate adapta foarte usor la inventie. Pentru asamblarea sinelor necesare pentru sustinere in partea superioara a celor 8 minilocomotive sunt necesare: 8 tamburi exteriori cu lungimea putin mai mare decat latimea minilocomotivei.

Cel putin doua locatii pentru punerea minilocomotivelor pe sine si luarea lor in caz de avarie sau reparatii. Aceasta lucrare se face printr-o procedura speciala numai din exteriorul celor 8 tamburi exteriori.

Pornirea, oprirea si stationarea pe circumferinta se face conf. procedurilor existente la CFR. Aceaste proceduri se pot adapta la inventie.

          Tamburii au: diametre, lungime si forma geometrica variabila in raport cu puterea instalata in MW; pentru a produce energie electrica.

Tamburul actionat de parghii de ordin 0, foloseste 8 parghii realizate de 8 minilocomotive numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si este echipat cu: lagare autoreglabile, multiplicator de turatie, generatoare, sursa de energie conventionala si anexele aferente lor.

Cele opt parghii de ordin 0, conform inventie, produc mai multa energie decat consuma. Cateva pozitii unghiulare conform fig. 2/A.

La acesta pozitie unghiulara se ridica minilocomativa nr. 8. Cele 8 minilocomative sunt amplasate in felul urmator:

La ~ 90 grade, minilocomativa nr.1 simbolizand parghia cu nr.I, este pe circumferinta.

La ~ 67,5 grade, minilocomativa nr.2, simbolizand parghia cu nr.II, este pe circumferinta.

La ~ 45 grade, minilocomativa nr.3 simbolizand parghia cu nr.III, este pe circumferinta.

La ~ 22,5 grade, minilocomativa nr.4 simbolizand parghia cu nr. IV, este pe circumferinta.

La ~ zero grade, minilocomativa nr. 5 simbolizand parghia cu nr.V, este pe circumferinta.

La ~ 337,5 grade, minilocomativa nr.6 simbolizand parghia cu nr.VI, este pe circumferinta.

La ~ 315 grade, minilocomativa nr.7 simbolizand parghia cu nr.VII, este pe circumferinta.

La ~ 292,5 grade minilocomativa nr. 8 simbolizand parghia cu nr.VIII, se ridica pe circumferinta. La urmatorul ciclu se ridica minilocomativa nr.7 si astfel la fiecare ciclu se ridica o singura minilocomativa.

Calcule realizate cu formula parghiei de ordin 0 la macheta fabricata dintr-un tambur.

Date pentru calcule: Raza machetei gravitationale fabricata dintr-un tambur = circa 1,2m;

           fiecare punct material (minilocomotiva) = 20kg.; b1 = 0,6m; F2 = 0 (nu exista forta rezistenta in grupul celor 8 parghii din sistem); b2 = 0 deoarece nu exista brat scurt (rezistent) in grupul celor 8 parghii din sistem. Pentru calcule luam un brat scurt ipotetic de 0,03m (toleranta a fost demonstrata cu un proiect preliminar a 50 pagini anexate la file diverse, la CBI nr. 00670 din 11.06.1999).

           Folosind formula parghiei de ordin *0* F = x (G x L); sau F = ~ (G x L) : x; F = cuplu de forta la arborele turbinei gravitationale; G = greutatea excentrica (de pe circumferinta) care realizeaza cuplu de forta la arborele turbinei gravitationale; L = bratul lung al parghiei (raza utila); x = variabil in raport cu: greutatea, raza, numarul rotatiilor pe minut, diametrul arborelui etc. Bratul scurt ipotetic (B2 = 0,03 sau 0,001).

G = 6 minilocomotive; G = 120kg x 9,8m/sec² ; G = 1176 L = 0,6m; F = (1176 x 0,6) : 0,03 ; F = 705 : 0,03; F = 23500N;

           Pentru ridicarea minilocomotivei din pozitia (A) pana in pozitia (C’) au fost scazute 2 minilocomotive. (8 – 2 = pentru calcule 6 minilocomotive). Pentru multiplicarea turatiei de la arborele machetei se aduna pierderi de circa 15%; pentru generator se aduna pierderi de circa 15%; pentru frecari diverse pierderi de circa 5% etc. Pierderea: 35% = circa 8225; pentru pierderi (23500 – 8225 = 15275N) Pentru cele 8 parghii, conform calculelor de mai sus rezulta un castig subevaluat de ~ 15275N.

La machetele gravitationale fabricate dintr-un tambur, conform fig. 2/A, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, conform calculelor de mai sus, se elimina reciproc doua parghii.

Parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’. Cele 8 parghii autonome produc mai multa energie decat consuma.

Folosind formula lucrului mecanic multiplu avem calcule mai apropiate de realitate:

Date pentru calcule: Raza machetei gravitationale = circa 1,2m; fiecare punct material (minilocomotiva) = 20kg.; b1 = 0,6m; F2 = 0 (nu exista forta rezistenta in grupul celor 8 parghii din sistem); b2 = 0 deoarece nu exista brat scurt (rezistent) in grupul celor 8 parghii din sistem. Pentru calcule luam un brat scurt ipotetic de 0,03m (toleranta a fost demonstrata cu un proiect preliminar a 50 pagini anexate la file diverse, la CBI nr. 00670 din 11.06.1999).

G = 6 minilocomotive; G = 120kg x 9,8m/sec² ; G = 1176N L = 0,6m; h = 0,7m

Lmm = x (6mgh) Lmm = x (6 x 20 x 9,8 x 0,7) ; 8 – 2 = 6 puncte materiale cu h = ~ 0,7m; Lmm = x (823) in locul coeficentului *x* folosim un brat scurt ipotetic de 0,03m si utilizam formula Lmm = (6mgh) : 0.03 ; Lmm = 823 : 0,03 = 27440N

               Pentru ridicarea minilocomotivei din pozitia A pana in pozitia C’ au fost scazute 2 minilocomotive. (8 – 2 = pentru calcule 6 minilocomotive). Pentru multiplicarea turatiei de la arborele machetei se aduna pierderi de circa 15%; pentru generator se aduna pierderi de circa 15%; pentru frecari diverse pierderi de circa 5% etc. Pierderea: 35% = circa 9604N; pentru pierderi 27440 – 9604 = 17836N Pentru cele 8 parghii, conform calculelor de mai sus rezulta un castig subevaluat de ~ 17836N.

                Calculele estimative de mai sus au demostrat producerea de energie mecanica utilizind greutatea excentrica fara a lua in calcul greutatea machetei gravitationale fabricata dintr-un tambur care este mentinuta, fortat, la circa una sau 4 rot/min. Cu aceeasi greutate excentrica calculam energia electrica produsa de macheta cu cuplul de forta de la arbore (subevaluat) de ~ 17836N.

Macheta are 4 rot/min ; Dt = 2,5m ; raza = 1,2m ; raza utila = 0,6m ; h = 0,7

            Pentru a calcula, corect, momentul redus la arbore e necesar sa includem in calcul si forta excentrica pentru a alege corect: arborele machetei gravitationale; multiplicatorul de turatie si generatoarele (puterea si nr. de rot/min. la arborii de iesire din multiplicator va fi cel putin egala cu capacitatea generatoarelor clasice utilizate) Raza turbinei este de 1,2m, pentru cuplul de forta la arbore o luam de 0,6m conform calculelor anterioare de la descrierea inventiei.

Momentul redus la arborele machetei este de circa 17836N.

Estimativ calculam pierderea pentru multiplicatorul de turatie (17836 x 0,85) = 15160Nm Desi am calculat pierderea pentru multiplicator nu marim numarul de rot/min. Calculand doar castigul minim.

(macheta are 4 rot/min) Pem = (0,104 x 4 x 15160) = 6,306kw

Pem = 6,306kw

La bornele generatoarelor fi-va circa: P = Pem x 0,85 P = (6306 x 0,85) P = 5,360kw Din care scadem circa 3% pentru manipularea celor 8 minilocomotive si avem: 5360 – 160 = 5,200kw (consumul este supraevaluat) rezulta un cistig de circa P = 5,200kw

Dubland numarul de rotatii pe minut productia de energie electrica se dubleaza P = ~ 10kw fara cheltuieli suplimentare de productie.

Pentru mai multe detalii analizati si agregatul gravitational actionat de parghii de ordin *0*, CBI nr. A/00556/2010 din 24.06.2010. Documentatia este in arhiva OSIM.

Turbina gravitationala mixta

             Inventia se refera la o turbina gravitationala mixta care utilizeaza forta de gravitatie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce mai multa energie conventionala, decat consuma.

Problema tehnica, pe care o rezolva inventia, consta in realizarea unui grup de parghii care in timpul functionarii ansamblului gravitational, centrul de greutate al acestuia sa fie in permanenta numai in cadranele 1 si 4 sau 2 si 3 in sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru primele doua excentricitati in interiorul unui cerc, cu: parghii de ordin *0*, lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta.

           Turbina gravitationala mixta utilizeaza conform fig. 1 si fig. 2/A doua grupuri de parghii de ordin 0 care produc “lucru mecanic multiplu”. Lucru mecanic multiplu produce doua excentricitati permanente care rotesc din interior si din exterior doua turbine: una fabricata dintr-un grup de chesoane sudateintre ele (conf. fig. 1) si cealalta din suprastructura unui tambur conform fig. 2/A.

Schitele cu figurile 1 si 2/A, care reprezinta:

Fig.1, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la infrastructura realizata dintr-un grup de 8 chesoane sudate.

Fig.2/A, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la suprastructura inventiei realizata cu suprastructura unui tambur.

Fig.1/C, schita cu grupul celor 16 parghii si excentricitatea permanenta de la ambele excentricitati.

Fig.2/C, reprezinta constructia metalica a infrastructurii si suprastructurii.

Fig.2/E, reprezinta ansamblu turbinei gravitationale mixte cu mai multe subansamble. Doua dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite.

Exemple de realizare a inventiei:

                 In prima faza se realizeaza energia mecanica folosind un grup de 8 parghii actionate de niste puncte materiale manipulate numai cu energie conventionala din interiorul turbinei gravitationale conf. fig. 1, 2, 4, 5 etc. si un alt grup de 8 parghii actionate de niste puncte materiale manipulate cu energie conventionala din exteriorul turbinei gravitationale conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B utilizand numai supastructura tamburului.

             Ambele turbine gravitationale impreuna realizeaza turbina gravitationala mixta care utilizeaza 8 parghii la infrastructura si 8 parghii la supastructura (conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B). Grupul celor 16 parghii (infrastructura + supastructura) au raze diferite cu acelasi centru.

Rezultand doua raze medii utile. Ambele in timpul functionarii au punctele materiale excentrice in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A.

Infrastructura este inclusa intr-un tambur poz. 30, care are 16 decupari dreptunghiulare in zona capacelor de vizitare ale celor 8 chesoane.

            Pe circumferinta infrastructurii se asambleaza conform unor proceduri clasice un tambur pozitia 30, care impreuna cu subansamblu de legatura pozitia 31, permite asamblarea infrastructurii cu suprastructura.

Asamblarea supastructurii pe tamburul de la infrastructura se realizeaza conf. unor proceduri clasice pentru a se putea demonta partial supastructura pentru reparatii.

Supastructura se realizeaza din 8 tronsoane. Fiecare tronson se face din cel putin doua bucati necesare pentru interventii.

Turbina conf. figurilor 1/C si 2/C produce doua excentricitati partial concentrice numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A.

             Fig. 1/C reprezinta doar punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii care au multe viteze diferite si sunt manipulate de un sistem de comanda si control automat care numai in raport cu aceaste viteze manipuleaza punctele materiale.

Punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii vor fi manipulate in timpul functionarii numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A, cu exceptia franarii turbinei.

Infrastructura se fabrica conform fig. 2, 4, 5 etc. si sunt descrise in descriere de la pag. 1 pana la pag. 21.

            Centrul de greutate (la infrastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta infrastructurii vor fi in timpul functionarii numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric.

Centrul de greutate (la supastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta supastructurii vor fi in timpul functionarii numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric.

Supastructura se fabrica conform fig. 1/A; fig. 2/A, 2/B etc. si sunt descrise in descrierea inventiei.

In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale mixte cu un multiplicator de turatie.

Multiplicarea este descrisa la pagina nr.1 din prezenta descriere.

Fig.2/E, reprezinta ansamblul turbinei gravitationale mixte cu mai multe subansamble. Trei dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului (Poz. 1/e si Poz. 3/e) si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite (Poz. 4/e).

Optimizarea randamentului la turbina gravitationala mixta se realizeaza cu urmatoarele subansamble (pozitii):

Poz. 2. 1/e, reprezinta un subansamblu cu 1 bucata coroana dintata (realizata din cel putin 4 bucati),

Poz. 2. 3/e, reprezinta un subansamblu compus din: reductor, roata dintata, motor, suport motor si anxele lor pentru cuplare si actionare etc.

Coroana dintata se asambleaza pe diametrul exterior al tamburului poz. 30, pe partea cu sursa de energie electrica. Roata dintata, reductorul si motorul electric se asambleaza pe un suport pentru a actiona cand este nevoie, sau continuu coroana dintata de pe diametrul exterior al tamburului.

Poz. 2. 4/e, reprezinta un subansamblu compus din 5 multiplicatoare cuplate intre ele pentru a mari (in trei trepte) turatiile/minut necesare celor doua generatoare, conf. inventiei, de la 4 rot/min la circa 500 rot/min.

                    Calculele pentru pierderi la cele 5 multiplicatoare sunt redactate in descrieriea inventiei la prima pagina. In a treia faza doua generatoare clasice produc energie electrica.

                Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei; cu formula parghiei de ordin *0* si cu formulele lucrului mecanic multiplu. Pentru a se calcula mai usor se calculeaza prima data: razele utile ale celor doua excentricitati; media razelor utile; media celor doua excentricitati (la toate punctele materiale excentrice) etc.

              Turbina gravitationala mixta utilizeaza forta de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizata prin aceea ca prima faza e realizata din infrastructura conform fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conform fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala pentru a deplasa 24 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu mijloace de ridicat si transportat in interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, 14 puncte materiale sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si numai 7 punctele materiale in centrul turbinei gravitationale mixte, pentru ca in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridica, una spre centru, una spre circumferinta, conform fig. 1. si una numai pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii cu circa 1,1 m/sec. si pe circumferinta suprastructurii cu circa 1,8 m/sec realizand mentinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel ca datorita excentricitatii permanente turbina se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie care antreneaza, in ultima faza niste generatoare producand energie electrica.

             Turbina gravitationala mixta, realizeaza mentinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte conform legi a treia a *excentricitatii permanente*; calitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii de ordin *0* din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta, cu un tambur ; numai cu suprastructura tamburului, astfel infrastructura este conf. fig. 2 realizata din chesoane pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai in cadranele 1 si 4 sau in cadranele 2 si 3 in sens trigonometric, conf. fig. 1 si fig. 2/A; calculele pentru excentricitatea permanenta *greutatea excentrica* la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei; cu formula parghiei de ordin *0* {F = x (G x L) sau F = ~ (G x L) : x } si cu formulele lucrului mecanic multiplu: Lmm = x(Cmgh – Umgh*); Lmm.maxim = x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**) si Lmm minim = {Cmg – (Umg : 2) }x h.

Pentru mai multe detalii analizati si, turbina gravitationala mixta CBI nr. A/00817/2010 din 16.08.2011. Se poate accesa si pe site http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com

Miniturbina gravitationala conf. fig. 1/D si 2/D

Machete si miniturbine gravitationale I.F.S.2002

                Toate machetele gravitationale produc mai multa energie decat consuma indiferent de diametrul si greutatea machetelor. Inventatorul a demonstrat cele redactate cu calcule in descriere.

Variante de machete si miniturbine gravitationale:

varianta I – din antrenor cu clichet si cap mobil cu miscare in ambele sensuri (realizata din chei cu clichet din comert, care se vor adapta la inventie modificandu-se conf. inventie si Fig. 1 la circa 157 grade)

varianta II – din antrenor cu clichet si cap mobil cu miscare in ambele sensuri fabricat conform solicitarii investitorilor in raport cu puterea necesara cu deplasarea parghiei conf. inventie si Fig. 1 la circa 157 grade.

Machetele gravitationale in prima faza sunt realizate conform inventie numai dintr-un grup de 8 parghii de ordin *0* si o constructie metalica care le sustine.

Fiecare parghie are numai bratul lung la care se asambleaza un punct material (forta activa) care ramane in permanenta, conform fig. 1, numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, realizand excentricitatea permanenta care roteste macheta gravitationala.

Aceste 8 parghii de ordin *0* sunt asamblate pe un arbore . In timpul functionarii parghia care se ridica se deblocheaza de pe arbore si se blocheaza dupa terminarea deplasarii de circa 157 grade cu o inaltime de circa 1 metru, si stationeaza coborand odata cu rotirea machetei gravitationale cu circa 22,5 grade cu o inaltime de circa 0,15m, (la fiecare ciclu) pana ii vine randul sa se ridice iarasi.

Sursa de energie electrica roteste arborele care prin intermediul a doua roti dintate ridica la fiecare ciclu o singura parghie conf. inventie si fig. 1. Astfel ca datorita excentricitatii permanente se roteste si energia mecanica produsa in a doua faza, actioneaza un multiplicator, care antreneaza, in ultima faza, un generator, producand energie electrica.

La macheta gravitationala varianta II in locul cheilor cu clichet din comert se realizeaza un mecanism complex care sa inlocuiasca antrenorul cu clichet in asa fel sa se poata ridica greutatea solicitata de beneficiar la circa 157 grade, conf. Fig. 1.

varianta III/a – miniturbina gravitationala I.F.S.2002, pentru apartamente, vile, cabane etc. este recomandata de inventator caci este mai rentabila si pentru ca ridicarea completa a parghiei se face cu consum mai mic de energie decat la variantele I si II. Detalii redactate mai jos

variant III/a – cu tambur etc. Detalii redactate mai jos

Machetele gravitationale si miniturbina gravitationala demonstreaza faptul ca:

             1 – Machetele si miniturbina gravitationala I.F.S.2002 produce mai multa energie decat consuma.

         2 – Machetele si miniturbina gravitationala I.F.S.2002 realizeaza numai structura de rezistenta a grupului de inventii anterioare:

               a) parghia de ordin *0*

              b) excentricitatea permanenta

              c) lucru mecanic multiplu

           Macheta gravitationala si miniturbina gravitationala I.F.S.2002 actionate de parghii de ordin *0* utilizeaza energie conventionala mai putina decat energie neconventionala pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, in prezenta inventie energia mecanica este realizata de o macheta gravitationala sau miniturbina gravitationala I.F.S.2002 care in timpul functionarii are centrul de greutate numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric.

Inventiile, demonstreaza cum trebuie sa fie manipulate cele 8 parghii de ordin *0*, pentru a realiza greutatea excentrica care produce mai multa energie electrica (conventionala) decat consuma.

Si prezenta inventie face parte din grupul de inventii legate intre ele de un singur concept inventiv general avand toate aceiasi structura de rezistenta: parghia de ordin *0*, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu.

Din grupul de inventii voi detalia mai jos numai miniturbina gravitationala I.F.S.2002.

           A se analiza si parghiile realizate din chesoane. Conf. inventiei nr. 00670 din 11.06.1999, respinsa de OSIM, reinregistrata cu nr. 00167 din 19.02.2002 si reinregistrata cu nr. 00013 din 11.01.2007 etc.

           Am mentionat inventiile pentru a fi consultate, deoarece machetele gravitationale si miniturbina gravitationala I.F.S.2002 actionate de parghii de ordin *0* este redactata la scara redusa si are acelasi principiu de functionare conform fig. 1. Doar greutatile se manipuleaza diferit.

Inventatorul recomanda pentru puteri mici varianta III/a.

Variantele I, II si III/a sunt diferite de grupul de inventii cu chesoane deoarece:

                a) nu au chesoane

                b) punctele materiale nu se manipuleaza in interiorul machetei gravitationale.

Detalii pentru miniturbina gravitationala I.F.S.2002

            Inventia se refera la o miniturbina gravitationala care utilizeaza forta de gravitatie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce mai multa energie conventionala, decat consuma.

             Problema tehnica, pe care o rezolva inventia, consta in realizarea unui grup de parghii care in timpul functionarii ansamblului gravitational, centrul de greutate al acestuia sa fie in permanenta numai in cadranele 1 si 4 sau 2 si 3 in sens trigonometric, astfel realizeaza: parghii de ordin ”0”, Lmm si ”excentricitatea permanenta”, care reprezinta numai structura de rezistenta a inventiei.

Cele opt parghii de ordin ”0” produce lucru mecanic multiplu. Lucru mecanic multiplu realizeaza excentricitatea permanenta si toate trei impreuna produce mai multa energie conventionala decat consuma.

“Excentricitatea permanenta” (greutatea excentrica) poate fi calculata (analizata) numai cu formula parghiei. Alte legi, ale fizicii, sunt impotriva legii parghiei.

Cu cat este mai performant sistemul de comanda si control al turbinelor cu atat pot fi mai multe rotatii/minut. Marind raza sau greutatile putem realiza orice putere (lucru mecanic) dorim la arborele miniturbinei gravitationale.

Dubland numarul de rotatii pe minut productia de energie electrica se dubleaza, fara cheltuieli suplimentare de productie. Aceste afirmatii sunt dovedite cu calcule si in prezenta inventie.

Miniturbina gravitationala inlatura dezavantajele turbinelor clasice

Prin aplicarea inventiei se obtin urmatoarele avantaje:

1. Materia prima folosita este forta de gravitatie (gratuita) circa 97% si energie electrica (de la 0,001% pana la circa 3%). Pentru manipularea punctelor materiale se consuma numai energie conventionala.

2. Din cauza consumului foarte redus de energie conventionala (de la 0,001% la 3%) si miniturbina gravitationala poate produce, mai multa energie conventionala decat consuma.

3. Constructia metalica conf. inventiei este usor de fabricat si produce curent electric la cel mai scazut pret din lume.

4. Pentru gospodarie se poate utiliza energia mecanica si la: morarit, panificatie etc.

5. Miniturbina gravitationala I.F.S.2002, permite fabricarea miniturbinelor gravitationale si a centralelor electrice cu putere mica sau oricat de mare cu asamblarea directa in: vile, orase, pe munte, in firme, in pustiu sau sub pamant etc.

Schitele cu figurile 1/D si 2/D, reprezinta:

Fig.1/D, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta.

Fig.2/D, schita cu ansamblu miniturbina gravitationala

Fig.2/D, ansamblul miniturbina este realizat dintr-un tambur fabricat dintr-o manta poz. 11, cu doua flanse laterale poz. 12, asamblate pe arborele turbinei poz. 3, prin intermediul rulmentilor cu anexele lor si alte elementele necesare pentru evitarea deplasarilor axiale; opt semicoroane dintate poz. 7 (realizate fiecare din cel putin doua bucati), asamblate pe circumferinta inferioara a tamburului; doua lagare poz. 14, pentru sustinerea arborelui poz. 3, asamblate pe o placa poz. 15, fixata in locul stabilit pentru functionarea turbinei (pe poz. 15, se fixeaza tot ansablul miniturbina inclusiv generatoarele); 8 parghii poz 4 (utilizeaza jumatate din tambur); roata dintata poz. 5; punctual material poz. 6; motor electric poz. 1; reductor poz. 2, pentru micsorarea turatiei de la motorul poz. 1; multiplicator de turatie poz. 8; generator poz. 9; mecanism de deblocare si blocare poz. 10,; sursa de energie electrica din retea de distributie, motor sau baterii poz 13; tija cu doua brate poz. 16; sistemul de comanda si control poz. 17; aparat de comanda poz. 18 etc.

Fiecare parghie poz. 4, (din grupul celor 8 parghii) este alcatuita din:

         1 – tija cu doua brate (~5kg) poz. 16, cu anexele ei (2 rulmenti, 4 capace, 4 elementele necesare pentru evitarea deplasarilor axiale etc.)

           2 – punctul material si mecanismul de deplasare sunt un subansamblu monobloc si impreuna (ambele) are poz. 6.

           3 – mecanismul de deblocare si blocare poz. 10, este asamblat intre bratele tijei.

Deblocarea dintelui inclinat dintre dintii inclinati ai rotii dintate, se face atunci cand incepe deplasarea punctului material din zona A pana in zona C’. Blocarea dintelui inclinat se realizeaza atunci cand se opreste punctul material.

         4 – roata dintata cu dintii inclinati poz. 5, si dintele inclinat pentru blocare si deblocare sunt dimensionati in raport cu greutatea totala a parghiei pe care trebuie s-o sustina cand coboara din zona C’ pana in zona A.

          5 – mecanismul de deplasare poz. 6 (impreuna cu punctul material are ~15kg), include si anexele mecanismului de deplasare (roata dintata, role de sprijin etc.)

Poz. 6 este sustinuta pe circumferinta inferioara a tamburului de role asamblate pe umerii semicoroanei dintate 7 (pe ambele degajari). Toate subansamblele sunt simple si se realizeaza conform unor proceduri clasice.

Sistemul de comanda si control al miniturbinei gravitationale poz. 17.

              Dau doar una din atributiile principale ale sistemului de comanda si control. Mentinerea turatiei la arbore poz. 3, prin cuplarea si decuplarea reductorului poz. 2, doar cateva secunde, numai daca arboreale miniturbinei are tindinta de a-si incetini viteza.

Reductorul poz. 2, (cu turatii de la minim 4, 8, 16, 32 rot/min) poate fi utilizat si pentru a stimula turatia arborelui numai daca sistemul de comanda si control poate controla manipularea parghiilor cu turatia solicitata.

La reductorul poz. 2, calculele pentru pierderi din descrierea inventiei au fost estimata la maxim posibil (circa 15%) desi probabil, dupa probe, la prototip pierderea sa fie la cel mult 5%.

Exista posibilitatea in timpul functionarii sa fie, intamplator, in acelasi timp doua parghii care se ridica cu mijloacele de deplasare poz. 6; una la finalul deplasarii si-a doua la inceputul deplasarii, si-n accest caz particular arboreale miniturbinei are tindinta de a-si incetini viteza, obligand sistemul de comanda si control sa cupleze cateva secunde reductorul poz. 2.

Sursa de energie electrica din reteaua de distributie, motor sau baterii poz 13, alimenteaza cu curent electric prin interiorul arborelui poz. 3, prin intermediul tijei poz. 16, si-n final prin intermediul punctului material la mecanismul de deplasare poz. 6.

Aparate pentru comenzi, inventatorul propune doar doua variante:

Var. I – Pozitia 18/a si 18/b. Poate fi doua feluri de aparate unul pentru a emite comana si al doilea pentru a primi comanda.

Aparatele care dau comanda pentru toate cele 8 parghii se vor monta langa semicoroana dintata pentru fiecare parghie in zona A pentru pornirea mecanismului de deplasare (conf. fig. 1/D) si in zona C’ pentru oprirea mecanismului de deplasare (conf. fig. 1/D). Aparatele care primesc comanda se vor monta pe fiecare mecanism de deplasare, pentru a receptiona corect comenzile primite la toate cele 8 parghii.

Var. II – Poate fi un aparat complex care functioneaza in raport cu viteza si timpul necesar ridicarii parghiilor (invers proportional). Cu cat viteza de ridicare a parghiei este mai mare cu atat este mai mic timpul necesar ridicarii din zona A, conform fig. 1/D, pana in zona C’; var. III…….. etc.

Pornirea miniturbinei se realizeaza prin deblocarea ei (mecanismele trebuie sa fie pe circumferinta conf. inventie si fig. 1/D) si poate avea de la o rot/min pana la *n* rot/min in raport cu performanta manipularii parghiilor cu sistemul de comanda si control al miniturbinei gravitationale.

            Excentricitatea permanenta se realizeaza prin manipularea celor 8 parghii egale in greutate, cu energie conventionala, conform fig. 1/D. La deblocarea miniturbinei, conf. inventiei si fig. 1/D, intr-un ciclu, se ridica in permanenta numai o singura parghie din cele 8 parghii egale.

Astfel avem in permanenta 8 parghii pe circumferinta, realizand excentricitatea permanenta in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric conform fig. 1/D, amplasate la un unghi de circa 157 grade cu o inaltime de circa 1 metru (h=1m).

              Miniturbina gravitationala I.F.S.2002, este alcatuita dintr-un tambur in care sunt montate 8 semicoroane dintate pe circumferinta inferioara, pe care se deplaseaza in permanenta numai un punct material din zona A pana in zona C’, si in acelasi timp celelalte 7 puncte materiale coboara deplasandu-se fiecare numai cate 22,5 grade pe circumferinta interioara a tamburului numai astfel parghiile in timpul functionarii au centrul de greutate numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric.

Un ciclu, la prezenta inventie, reprezinta timpul in care se deplaseaza un punct material din zona A pana in zona C’, si in acelasi timp celelalte 7 puncte materiale coboara, datorita fortei de gravitatie, deplasandu-se fiecare numai cate 22,5 grade pe circumferinta interioara a tamburului, in consecinta rezulta ca un ciclu este o mica parte dintr-o rotatie completa.

Miniturbina gravitationala realizeaza energie electrica in doua variante:

Varianta I – stimuleaza rot/min cu redactor poz.

Varianta II – functionarea miniturbinei gravitationale fara redactor poz. 2.

          Redactez doar prima varianta: miniturbina gravitationala realizeaza energie electrica si cu un motor (1), care activeaza reductorul (2), care transmite rotatia necesara la arbore (3), care se roteste cu cele 7 parghii (4) caci numai o parghie se ridica; rotata dintata cu dintii inclinati (5), sustine greutatea celor opt parghii si prin intermediul punctului material (6), care coboara sau se ridica pe coroana dintata (7), astfel in timpul functionarii realizeaza energie mecanica care prin intermediul arborelui (3), transmite energia mecanica la multiplicatorul de turatie (8), care o transmite la generator (9) care produce energie electrica.

              Date pentru calcule: avem 8 puncte materiale (incluse in greutatea parghiilor); fiecare punct material este inclus in greutatea parghiei proprii si au impreuna = 20kg.; F1 = circa 160kg ; Raza miniturbinei gravitationale = circa 1,2m; b1 = 0,6m; F2 = 0 (nu exista forta rezistenta in grupul celor 8 parghii din sistem); b2 = 0 deoarece nu exista brat scurt (rezistent) in grupul celor 8 parghii din sistem. Pentru calcule luam un brat scurt ipotetic de 0,03m (toleranta a fost demonstrata cu un proiect preliminar a 25 file (50 de pagini) anexate la file diverse, si la CBI nr. 00670 din 11.06.1999. Pentru a calcula castigul de energie la cele 8 parghii, utilizam formulele: F1 x b1 = F2 x b2; si L = mgh; F1 = circa 160kg; b1 = 0,6m; b2 = 0,03; F2 = 0; mg = 160 x 9,8m/s² =1568N; F1 = (1568 x 0,6) : 0,03 = 940; 940 : 0,03 = 31333N

          Acelasi rezultat si cu formula parghiei de ordin *0* F = ~ (G x L) : x; F = cuplu de forta la arborele turbinei gravitationale; G = greutatea excentrica (de pe circumferinta) care realizeaza cuplu de forta la arborele turbinei; L = bratul lung al parghiei (raza utila); x = variabil in raport cu: greutatea, raza, numarul rotatiilor pe minut, diametrul arborelui, tipul turbinei etc. Bratul scurt ipotetic (B2 = 0,03). G = 20kg x 8 parghii; G = 160kg x 9,8m/sec² ; G = 1568 L = 0,6m; F = (1568 x 0,6) : 0,03 ; F = 940 : 0,03; F = 31333N; 31333 : 8 = 3916N consum la una parghie pentru ridicare. 3916 x 2 = 7830N;31333 – 7830 = 23500N; acelasi rezultat si cu formula F1 x b1 = F2 x b2 ;

       La miniturbinele gravitationale fabricate din 8 parghii, conf. fig. 1/D, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, conf. calculelor de mai jos, se elimina reciproc doua parghii. Parghia care se ridica din zona (A) cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din zona (C’). Cele 8 parghii autonome produc mai multa energie decat consuma. 3916 x 2 = 7830N; 31333 – 7830 = 23500N; se scad pierderi circa 15% pentru reductor poz. 2, necesar pentru reducerea turatiei de la motor poz. 1; pierderi de circa 15% pentru multiplicator poz. 8, necesar pentru multiplicarea turatiei de la arborele miniturbinei poz. 3, pierderi de circa 15% pentru generator poz. 9; pierderi de circa 5% pentru frecari etc. pierderea = 11750N; 23500 – 11750 = 11750N. Ramane un castig de circa 11750N foarte mult subevaluat.

          Miniturbina gravitationala I.F.S.2002, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0 printr-un lant cinematic realizat cu energie electrica de la un motor (1), care activeaza reductorul (2), care transmite rotatia necesara la arbore (3), care se roteste cu cele 7 parghii (4), caci o parghie se ridica; roata dintata cu dintii inclinati (5), sustine greutatea celor 8 parghii si prin intermediul punctului material (6), care coboara sau se ridica pe coroana dintata (7) realizeaza in timpul functionarii energie mecanica la multiplicatorul de turatie (8), care o transmite la generator (9), care produce energie electrica.

Inventatorul recomanda pentru productie de serie, doar miniturbinele si turbinele gravitationale fabricate din chesoane pentru ca consumul de energie conventionala este cel mai mic, conf. fig. 1.

              Din cauza consumului foarte redus de energie electrica necesara pentru ridicarea punctelor materiale din chesonul care ajunge in punctul ”A” conf. inventie si fig. 1, (de la 0,001% la 3%), turbinele gravitationale produc mai multa energie conventionala decat consuma. Conf. calcule de la pag. 7 si 8.

Cele 8 parghii, conf. fig. 1, are 8 puncte materialepe circumferintaturbinei care utilizeaza ~97%fortade gravitatie. Deci, fortade gravitatie roteste turbina si realizeaza castigul de energie electrica.

Miniturbina cu diametrul de circa 1,2m va fi realizata dintr-un grup de 8 chesoane. Chesoanele se pot confectiona din plastic, greutatile din plumb, in locul motoarelor electrice vor fi utilizate baterii etc.

Punctele materiale vor fi manipulate conf. inventiei si fig. 1, sau cu 16 magneti, numai conf. fig. 1.

La var. I, manipularea punctelor materiale se face conf. inventiei si fig. 1, varianta cu castig maxim.

La var. II, manipularea punctelor materiale se face numai conf. fig. 1, varianta cu castig mult mai mic.

La ambele variante sunt necesare urmatoarele ansamble:

            1 – miniturbina gravitationala realizata din chesoane (cu ~2 variante de manipulare a greutatilor)

           2 – doua semilagare cu rulmenti pentru sustinerea machetei gravitationale

           3 – un sistem de franare echipat cu un aparat pentru masurarea lucrului mecanic consumat la franare

           4 – in continuarea arborelui se monteaza o roata mare care va antrena un dinam de bicicleta sau un alternator, pentru a dovedii castigul de energie electrica.

Se renunta la punctul 4 daca se doreste dovedirea numai a castigului de energie mecanica.

Turbinele gravitationale fabricate dintr-un grup de chesoane, indiferent de denumirea lor folosesc din mediul ambiant energie conventionala.

Energia conventionala din afara sistemului alimenteaza mecanisme, turbine etc, conf. inventiei si fig. 1, pentru ridicarea punctelor materiale numai din chesonul care nu mai afecteaza excentricitatea permanenta.

Var. II de manipulare a punctelor materiale numai conf. fig. 1.

            Miniturbina gravitationala I.S. 2001, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0, in felul urmator: la deblocare se arunca cele doua puncte materiale cu un resort (arc) si-n acelasi timp cele doua puncte materiale sunt atrase de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu; viteza punctelor materiale comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declansaza sistemul de prindere care tine cele doua puncte materiale pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1.

Pentru mai multe detalii analizati si miniturbina gravitationala I.F.S.2002, CBI nr. A/01219/2011.Se poate accesa si http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com

Demonstratie neacademica, teoretica pentru legea excentricitatii permanente:

Teoria excentricitatii permanente are in structura sa lucru mecanic multiplu si parghia de ordin 0.

            Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) conform inventie si fig. 1, se poate calcula numai si numai cu urmatoarele formule caci celelalte legi ale fizicii sunt contrare legii parghiei.

F1 x b1 = F2 x b2 ; F = x(G x L); F = ~ (G x L) : x; Lmm min. = {Cmg – (Umg : 2)} x h; Lmm = x(6mgh) si Lmm max. = x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**)

            La o turbina cu 4 rotatii/minut, conform fig. 1, in fiecare cheson (parghie) sunt doua puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg). Un punct material este stationat pe circumferinta turbinei si coboara circa un metru/sec. Al doilea punct material este stationat in central turbinei gravitationale si nu afecteaza excentricitatea permanenta (greutatea excentrica).

Punctul material din centrul turbinei doar ajuta la realizarea parghiei din chesonul propriu, fiindca parghia este autonoma.

Deci, punctul material stationat pe circumferinta turbinei coboara circa un metru/sec. 7 cicluri si in ciclul nr. 8 punctul material se ridica din pozitia A pana in centrul turbinei gravitationale, conf. fig. 1.

Analizam o singura parghie cu o pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg).

Numai de la aceasta parghie analizam punctul material de pe circumferinta in timpul celor 8 cicluri, conf. fig. 1, si rezulta:

Perechea de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg) care se ridica 7m/sec poate anula, in fiecare ciclu care este autonom, numai:

              1 – alta pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg) care coboara 7m/sec.

             2 – sau un grup de perechi de puncte materiale (… = 2000kg) care coboara 7m/sec.

In cazul in care nu avem aceste doua conditii anulam numai ceea ce se poate anula.

Deci, anulam:

           1 – anulam 1 parghie cu o pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg) care se ridica cu alta pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg) care coboara.

Sunt 8 parghii fiecare cu cate o pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg).

Din 8 parghii, numai in una se ridica o pereche de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg). ; 8 parghii – 1 parghie = 7 parghii.

Deci raman 7 puncte materiale stationate pe circumferinta turbinei si coboara cu circa un metru/sec., realizand in permanenta excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) conform inventie.

          2 – anulam inaltimea la una parghie cu o pereche de puncte materiale care se ridica la 7m/sec cu alta parghie cu o pereche de puncte materiale care coboara 7m/sec.

Conform celor redactate in prezenta lucrare parghiile sunt autonome, In consecinta inaltimea la una parghie cu o pereche de puncte materiale care se ridica la 7m/sec. pierde ceea ce a castigat aceiasi parghie in cele 7 cicluri la care a coborat circa 1m/sec.

         3 – in concluzie: perechea de puncte materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg) care se ridica 7m/sec din pozitia A pana in pozitia C’- D’, anuleaza inaltimea punctelor materiale (1000kg + 1000kg = 2000kg, de la 7 parghii) care coboaara din pozitia C’- D’ deodata cu turbina gravitationala si in sensul de rotatie al turbinei circa 1m/sec, conf. fig. 1, deoarece ciclul este autonom.

Acest lucru este posibil deoarece fiecare ciclu este autonom. In fiecare secunda (clipa) se pot anula numai doua parghii egale ca valoare. deoarece se deplasea in sensuri diferite cu valori unghiulare relativ egale.

Diferenta de viteza pentru ridicarea greutatilor si deplasarea pe circumferinta a parghiei care se anuleaza n-are importanta. Dupa realizarea miniturbinei gravitationale se constata adevarul.

       4 – in consecinta 1 parghie cu o pereche de puncte materiale la coborare in cele 7 cicluri castiga 653333 x 7 = 4573331N si inaltimea de 7 metri.

Chesonul, parghia si cele doua puncte materiale sunt un subansamblu monobloc autonom.

Numai din aceasta cauza putem spune faptul ca parghia din subansamblul monobloc, castiga energie in cele 7 cicluri in care coboara, conform formulei lucrului mecanic (L=mgh) ; m=2000kg (un punct material in centrul turbinei si al doilea pe circumferinta turbinei gravitationale) ; g=9,8m/sec² ; h=7m ; L = 1000 x 9,8 x 7 ; L = circa 70000J

          Conf. calculelor cu formula parghiei de la pag. 6 pana la pag. 8, rezulta: un cuplu de forta la arborele turbinei = 4573331N; 4573331N – 70000 = 4503331N castig, pentru faptul ca 7 parghii actioneaza pe circumferinta conf. fig. 1, si doar in parghia in care se ridica punctele materiale se pierde circa 70000J.

Pentru ca punctul material (1000kg + 1000kg = 2000kg, conf. fig. 1) stationat pe circumferinta turbinei gravitationale (7 cicluri) se ridica intr-un singur ciclu 3,5m/sec.

          Conform formulei lucrului mecanic (L = mgh) ; m = 2000kg (un punct material in centrul turbinei (m=1000kg) si al doilea punct material (m=1000kg) pe circumferinta turbinei gravitationale) ; g=9,8m/sec² ; h = 7m; L = 2000 x 9,8 x 3,5 ; L= – 70000J

Din cele redactate mai sus rezulta faptul ca numai in 8 cicluri se inchide cercul, si se pierde in ciclul nr. 8 doar 70000J = 70000N; (1J = 1N x 1m), deoarece nu se ridica parghia, se ridica numai punctele materiale conf. fig. 1. Parghia din care se ridica greutatile, nu afecteaza excentricitatea permanenta.

1. In consecinta fireasca avem drum inchis in acelasi cheson numai daca analizam toate cele 8 cicluri, caci fiecare din cele 8 cicluri analizate individual sunt autonome cu drumul punctelor materiale DESCHIS

Se poate spune si faptul ca parghia (din subansamblul monobloc) pierde numai inaltimea de 7m care sa castigat in cele 7 cicluri anterioare si 70000J conf. calculelor anterioare.

Deci, in permanenta chiar daca se anuleaza inaltimea in sistemul deschis analizat, din grupul celor 8 parghii raman pe circumferinta in permanenta 7000kg care realizeaza excentricitatea permanenta (greutatea excentrica).

           Punctele materiale (greutatea excentrica) de pe circumferintaturbineiutilizeaza circa97%fortade gravitatie. Datorita consumului mic de energie electrica (pentru manipularea punctelor materiale), de la 0,001% pana la3%, excentricitatea permanenta produce exponential mai multa energie conventionala.

Teoria excentricitatii permanente dovedeste faptul ca indiferent daca se deplaseaza in linie dreapta, pe o panta descendenta sau pe o panta ascendenta o pereche de puncte materiale care coboara sau se ridica in chesonul propriu (conf. fig. 1) consuma circa 70000J.

             Energia primita este data de energia potentiala a celor 6 parghii (653333 x 6 = cu cel putin 3919998N) care coboara, iar energia pierduta (cedata) este pentru ridicarea greutatilor de circa 70000J, in fiecare secunda, deoarece proiectia razelor din cadranele IV si II ale parghiei sunt egale, cauza pentru care parghia se anuleaza.

Media razelor la parghia din care se ridica punctele materiale din cadranele IV si II, este chiar in centrul turbinei. Motiv pentru care parghia se anuleaza.

In aceasta perioada de 1 secunda (la un ciclu) cat se castiga in cadranul IV se pierde in cadranul II, conf. inventiei si fig. 1. In consecinta, parghia nr. 7, din momentul in care depaseste punctual (A) deplasandu-se spre punctele (C – C’), nu mai influenteaza in niciun fel excentricitatea permanenta conf. fig. 1, si se pierde doar cei circa 70000N necesari pentru ridicarea celor doua greutati conf. inventiei si fig. 1.

Pentru pierderi si frecari, inventatorul a scazut doua parghii desi trebuia scazuta numai o parghie, caci frecarile sunt fara importanta in raport cu castigul excentricitatii permanente.

Pentru nespecialisti dau un exemplu: precum gazul din interiorul unui cilindru care functioneaza ca un sistem deschis in timpul admisiei si in timpul evacuarii; cu randament scazut (subunitar).

                    Asemenea sunt si turbinele gravitationale care consuma din mediul ambiant energie electrica circa 0,001% pana la 3%, pentru manipularea punctelor materiale in interiorul unor chesoane sau pe exteriorul unui tambur; cu randament foarte mare (supraunitar, exponential).

Datorita sistemului fizic deschis si consumului foarte mic de energie electrica, turbinele gravitationale produc exponential mai multa energie conventionala decat consuma.

                Energia mecanica realizata in sistemul deschis (de grupul celor 8 parghii de ordin 0), conf. inventiei si fig. 1, 2/A etc., este transformata in energie electrica prin intermediul arborelui de la turbinele gravitationale care transmite cuplu de forta la cel putin un multiplicator (in care se realizeaza o parghie de ordin 2) si doua generatoare.

Cu voia si puterea lui Dumnezeu,
inventatorul turbinelor gravitationale.

Phone number: 0736944965 / only in Romanian

e-mail: sabauioan1@yahoo.com
cu stima, Ioan Sabau.

Redactez doar 12 revendicari din circa 20

1- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, este caracterizat prin aceea ca prima faza e realizata dintr-un ansamblu gravitational cu arbori orizontali, amplasat pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala pentru a deplasa saisprezece greutati cu mijloace de ridicat in interiorul a opt chesoane, greutatile fiind comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, 7 greutati sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, celelalte 7 greutati sunt in centrul ansamblului gravitational, pentru ca in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele saisprezece greutati numai doua se ridica, una spre centru si a doua spre circumferinta, conf. fig. 1; turbina gravitationala, conf. fig. 2, este constituita din: chesoane ( 2 ), in interiorul carora sunt deplasate greutatile ( 3 ), cu mecanisme de ridicat ( 16 ), prin intermediul blocurilor cu role ( 5 ), a cablului ( 6 ), pe niste sine ( 7 ), sprijinindu-se pe niste role ( 8 ); greutatile sunt ancorate de tamburul rotii dintate ( 4 ), actionata de roata dintata ( 9 ), pusa in miscare de reductorul ( 24 ) si motorul ( 25 ), cu care se franeaza greutatile sau se pun in miscare realizand mentinerea centrului de greutate al ansamblului turbina numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel ca datorita excentricitatii permanente ansamblul gravitational se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie care antreneaza, in ultima faza niste generatoare producand energie electrica.

2- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform revendicarii 1, instalatiile gravitationale conform figura 3, foloseste partial procedeul pentru realizarea excentricitatii la variantele particulare conform detaliu 3/C in care manipularea greutatilor ( 2 ), se realizeaza cu energie pneumatica pe ghidajele ( 5 ) sau pe perna de aer, astfel incat greutatile sa fie plasate pe aceeasi raza la extremitatile ei, influentind pozitiv excentricitatea instalatiilor gravitationale cu toate greutatile ( 2 ), care sunt numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, furnizind lucru mecanic multiplu, ce poate fi utilizat in diverse scopuri.

3- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform revendicarii 1, motorul gravitational conform figura 4, foloseste acelasi procedeu pentru realizarea excentricitatii si este constituit din: chesoane ( 2 ), pe care sunt asamblati cilindrii ( 3 ), cu pistoanele ( 4 ), echipate cu segmenti de etansare ( 5 ), garniturile manseta ( 6 ), etanseaza tija ( 7 ), prin intermediul careia se deplaseaza greutatile ( 8 ) care pe suprafata inferioara si superioara au asamblate placi de otel sau fonta ( 10 ), ele continand nenumarate duze de diametru foarte mic, ce intretin un fuleu de aer ( 11 ) de cateva zecimi de milimetru, distributia aerului comprimat facandu-se pe partea laterala a chesonului prin canalul ( 12 ), realizand perna de aer necesara in timpul deplasari greutatilor, care sunt in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric furnizand energie mecanica folosita pentru a produce energie electrica.

4- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform revendicarii 1, agregatul gravitational TG.IIS.94.0, conf. figura 5, foloseste acelasi procedeu pentru realizarea excentricitatii si functioneaza in felul urmator: motorul ( 13 ), pune in miscare alternativa in ambele sensuri arborele de iesire din reductorul ( 12 ), transmitand miscarea de rotatie coroanelor dintate (11 ) si ( 10 ) care prin intermediul cablului ( 5 ) si a rolelor( 4 ), mentine in miscare sau franeaza greutatile ( 2 ), realizand excentricitatea agregatului gravitational numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel agregatul se roteste producand energie mecanica pe care o putem folosi si la producerea energiei electrice.

5- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform revendicarii 1, toate ansamblurile gravitationale realizate din chesoane folosesc acelasi procedeu pentru realizarea excentricitatii lor; indiferent de denumirea lor, avand chesoane cu: lungime, numar si forma geometrica variabila in raport cu puterea instalata in MW; pentru a produce energie electrica ansamblele gravitationale sunt echipate cu: sursa de energie conventionala, lagare autoreglabile, multiplicator de turatie, generatoare si anexele aferente lor.

6- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conf. partial revendicarii 1, miniturbina gravitationala I.S. 2001, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0, conf. fig. 1, in felul urmator: la deblocare se arunca cele doua puncte materiale cu un resort (arc) si-n acelasi timp cele doua puncte materiale sunt atrase de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu; viteza punctelor materiale comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declansaza sistemul de prindere care tine cele doua puncte materiale pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, realizand excentricitatea permanenta a punctelor materiale numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel miniturbina gravitationala se roteste producand energie mecanica pe care o putem folosi si la producerea energiei electrice.

7- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea ca conform partial revendicarii 1, macheta gravitationala varianta III/b, in prima faza e realizata dintr-un tambur cu arbori orizontali, conform fig. 2/A, amplasat pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, 8 minilocomotive sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridica pe circumferinta in sens invers fata de rotirea tamburului; tamburuii au: diametre, lungime si forma geometrica variabila in raport cu puterea instalata in MW; pentru a produce energie electrica tamburul este actionat de parghii de ordin 0; tamburul foloseste 8 parghii realizate de 8 minilocomotive numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si este echipat cu: lagare autoreglabile, multiplicator de turatie, generatoare, sursa de energie conventionala si anexele aferente lor; astfel ca datorita excentricitatii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa prin lucru mecanic multiplu, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie, care antreneaza, in ultima faza, niste generatoare, producand energie electrica.

8- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea ca, conform partial revendicarii 1, miniturbina gravitationala I.F.S.2002, produce energie mecanica folosita la producerea energiei electrice, conf. fig. 1/D si 2/D, cu cele 8 parghii de ordin 0 printr-un lant cinematic realizat cu energie electrica de la un motor (1), care activeaza reductorul (2), care transmite rotatia necesara la arbore (3), care se roteste cu cele 7 parghii (4), caci o parghie se ridica; roata dintata cu dintii inclinati (5), sustine greutatea celor 7 parghii si prin intermediul punctului material (6), care coboara sau se ridica pe coroana dintata (7) realizeaza in timpul functionarii energie mecanica la multiplicatorul de turatie (8), care o transmite la generator (9), care produce energie electrica.

9- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform partial revendicarii 1, parghiile de ordin 0, conf. inventiei, fig. 1 si fig. 2/A, sunt utilizate pentru rotirea ansamblurilor si a mecanismelor de orice fel, inclusiv la cele descrise in prezenta descriere, pentru a produce lucru mecanic multiplu utilizand forta de gravitatie si energie conventionala, pentru producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca prima faza e realizata dintr-un ansamblu, mecanism de orice fel cu arbori orizontali, amplasat pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala pentru a manipula o parghie completa sau puncte materiale comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, sa se realizeze o greutate excentrica permanenta intr-o pozitie periferica extrema numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel ca datorita excentricitatii permanente ansamblul si mecanismul de orice fel se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie care antreneaza, in ultima faza, niste generatoare producand energie electrica.

10- Turbina gravitationala mixta este caracterizata prin aceea ca in prima faza e realizata infrastructura conf. fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conf. fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe niste lagare autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursa de energie conventionala pentru a deplasa 32 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu mijloace de ridicat si transportat in interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mica dintr-o rotatie completa, 14 puncte materiale sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si numai 7 puncte materiale in centrul turbinei gravitationale mixte, pentru ca in permanenta, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridica, una spre centru, una spre circumferinta, conform fig. 1. si una pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii cu circa 1,1 m/sec. si pe circumferinta suprastructurii cu circa 1,8 m/sec realizand mentinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, astfel ca datorita excentricitatii permanente turbina se roteste si prin cel de al doilea arbore energia mecanica produsa, in a doua faza, actioneaza un multiplicator de turatie care antreneaza, in ultima faza niste generatoare producand energie electrica.

11- Turbina gravitationala mixta, este caracterizata prin aceea ca conform revendicarii nr. 10, realizeaza mentinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte si conf. legii a treia a excentricitatii permanente; calitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii de ordin 0 din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta, cu un tambur (numai cu suprastructura tamburului; caci, in acest caz, infrastructura este conform fig. 2 realizata din chesoane) pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai in cadranele 1 si 4 sau in cadranele 2 si 3 in sens trigonometric, conform fig. 1 si fig. 2/A. Calculele pentru excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei ; cu formula parghiei de ordin 0 si cu formulele lucrului mecanic multiplu: F1 x b1 = F2 x b2 ; F = x(G x L); F = ~ (G x L) : x; Lmm min. = {Cmg – (Umg : 2)} x h; Lmm = x(6mgh) si Lmm max. = x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**)

12- Procedeul de utilizare a fortei de gravitatie pentru producerea energiei mecanice folosita la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea ca, conform partial revendicarii nr. 1 si revendicarii nr. 9, centralele electrice gravitationale conf. fig. 6, foloseste acelasi procedeu pentru realizarea excentricitati permanente numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric la toate ansamblurile gravitationale utilizate; centralele electrice gravitationale foloseste acelasi principiu de functionare si fabricarea turbinelor grav. se face in trei faze distincte, conf. inventie la toate ansamblurile gravitationale utilizate; centralele electrice gravitationale sunt constituite din: zece hale industriale ( 4 ), fiecare dintr-o singura travee cu forma dreptunghiulara echipata cu cel mult doua poduri rulante ( 5 ), si cel putin saisprezece ansamble gravitationale ( 1 ), care sunt echipate fiecare cu: sursa de energie conventionala ( 2 ), pentru manipularea greutatilor in interiorul chesoanelor (conf. fig. 1) , multiplicatoare de turatie, generatoare ( 3 ), centrul de comanda si control (7) , fundatia continua circulara cu radier ( 8 ), transformatoare ( 9 ), drumuri de acces ( 10 ) si alte anexe aferente ansamblurilor gravitationale.

 

Cu stima, Ioan Sabau